Sute de ortodocși de stil vechi din toată țara sunt așteptați miercuri, 7 ianuarie, de sărbătoarea Nașterea Domnului (după Calendarul Iulian) la Mănăstirea „Slătioara”, cu Hramul „Schimbarea la Față”, unde este și sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun va începe la ora 6:00 și va fi săvârșită de Arhiepiscopul și Mitropolitul Vlasie Mogârzan, Arhiereul Ghenadie Gheorghe Băcăuanul și Arhiereul Vicar Sofronie Suceveanul, Arhiereul Glicherie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În Ajunul Crăciunului, la ora 17:00, la Mănăstirea „Slătioara” se va oficia slujba de priveghere, la care va participa și Mitropolitul Vlasie Mogârzan.
12 feluri de mâncare, la venirea preotului cu icoana Sunt așteptați la Slătioara, pe lângă credincioși ortodocși de stil vechi din județ (Ulma, Sadău – Brodina, Slătioara), și credincioși din județele Bacău, Neamț, dar și din municipiul București.
Mâine, în Ajunul Crăciunului, credincioșii din aceste localități așteaptă venirea preotului cu icoana. Preotul intră în fiecare casă și vestește Nașterea Domnului.
În localitatea Slătioara majoritatea locuitorilor sunt ortodocși de stil vechi. De pe mesele gospodarilor nu lipsesc tradiționalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”.
Ca și la credincioșii ortodocși de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă și zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post și turta cu nucă. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toți membrii familiei se adună într-o cameră, unde este așezată o icoană cu Nașterea Domnului și o candelă. În fața acestei icoane toate persoanele din casă se închină.
„Crăciunul, alături de Învierea Domnului și Botezul Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Toate slujbele se oficiază în limba română și ne așteptăm să vină multă lume la biserică, nu numai din Slătioara, ci din toată țara. După Sfânta Liturghie se vor rosti colinde creștine, în loc de cazanii, care numai în țara noastră sunt așa de frumoase în conținut și dogmă”, ne-a spus Arhiereul Ghenadie.
Cete de colindători Și în comuna Ulma, unde majoritatea credincioșilor sunt creștini ortodocși de stil vechi, circa 800 de familii, s-a păstrat obiceiul umblatului cu icoana a preotului. Și aici, de Crăciun, slujba se face în limba română, doar că unele pasaje se citesc în limba ucraineană. Cu ani în urmă, la Ulma exista și ceata Irozilor, formată mai mult din tineri, care, la fel ca și adulții, colindau pe la fiecare casă, adunau bani, din care o parte îi donau bisericii, iar restul îi păstrau pentru distracții. Cetele de Irozi erau acompaniate și de un taraf renumit din Ulma.
La Brodina, din peste 3.700 de locuitori, doar 400 mai „țin” stilul vechi. În această zonă se mai păstrează câteva colinde foarte vechi în limba huțulilor. Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.
La Sadău – Brodina există o biserică în care se face slujba integral în limba ucraineană.
După sfințirea caselor și a bucatelor se formează o ceată de colindători, în jur de zece bărbați, care colindă timp de trei zile, până ce trec pe la toate casele din comună. Aceștia cântă o singură colindă, în slavona veche, fiind acompaniați și de vioară. Fiecare gospodar îi cinstește cu un pahar de vin, o gustare, dar și cu bani, care, apoi, sunt donați bisericii.





