Peste 20 de migranți din Centrul de la Rădăuți, consiliați să accepte repatrierea voluntară în țările lor

Nu mai puțin de 22 de migranți din Centrulpentru solicitanți de azil din Rădăuți au fost consiliați de reprezentanțiiAsociației pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA) Suceava, în cadrul proiectului „Sprijinirea Programelor de Repatriere Voluntară Asistată și Reintegrare (RVAR) în România”.
E vorba de persoane din Pakistan, Afganistan, Bangladesh și Camerun, iar potrivit celor de la ADRA, o singură persoană a completat declarația de repatriere voluntară.
Recent, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a anunțat că nu mai puțin de 105 migranți au primit sprijin să se repatrieze voluntar în țările lor de origine, prin proiectul RVAR, care se derulează în perioada iulie 2012 – iunie 2013 și continuă eforturile din programele de repatriere voluntară asistată implementate în anii anteriori.
11 dintre cei 105 migranți au beneficiat și de asistență de reintegrare.
“La întoarcerea în țara de origine aceștia au primit sprijin material pentru achiziționarea de echipamente sau instrumente pentru începerea unei mici afaceri, pentru mobilier de bază, electrocasnice, echipamente IT, în funcție de planul de reintegrare stabilit împreună cu fiecare migrant înaintea plecării sale spre țara natală”, se arată într-un comunicat al OIM, care derulează acest proiect în parteneriat cu organizația neguvernamentală APEL.
Zilele trecute, la Suceava, a fost și coordonatorul de operațiuni la misiunea OIM România, Mihai Clondir, care a explicat că în ultima perioadă, odată cu punerea în vigoare a unor protocoale de readmisie și securizarea mai bună a frontierelor, a scăzut considerabil numărul de emigranți ilegali.
Mihai Clondir a arătat și de ce mulți dintre migranți refuză oferta autorităților române de a-i repatria voluntar în țările lor de origine.
Mulți dintre aceștia, arată reprezentantul OIM România, au ajuns în România cu intenția de a ajunge la muncă într-o țară din Vestul Europei și speră că șederea în țara noastră e doar temporară și că vor reuși să ajungă acolo unde și-au propus atunci când au plecat din țara lor, de cele mai multe ori împinși de sărăcie.
„Ei tot speră că în pragul Europei, în România, mai au pas până la destinația finală și că e doar un scurt episod trist pentru ei în drumul lor spre Vest. Dar de multe ori episodul ăsta e foarte lung, câteodată e și periculos, presupune să treacă prin sita legilor române. Mulți dintre ei ajung în centrele de custodie publică, de unde nu pot pleca oricând și oricum. Și atunci e la latitudinea lor să accepte să plece cu programele OIM de repatriere voluntară sau în cele din urmă cu repatriere forțată, organizată de Ministerul de Interne, cu tot ce se presupune la astfel de plecări, cu escortă și chiar cătușe câteodată”, a precizat coordonatorul de operațiuni la misiunea OIM România
Celor care au acceptat repatrierea voluntară, autoritățile române le asigură transportul cu avionul până în țara de origine, bani de buzunar, asistență în tranzit și posibilitatea de a urma, înainte de a pleca, un curs de pregătire profesională.
Pentru perioada iulie 2012 – iunie 2013, OIM și-a propus să repatrieze voluntar cel puțin 200 de migranți, din care 45 să beneficieze și de suport pentru reintegrare.