Aproximativ 18.350.000 de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați, duminică, la urne, pentru alegerea președintelui și pentru a răspunde „DA” sau „NU” la referendumul național privind oportunitatea unui Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.
Cei 18.347.397 de alegători, dintre care 1.790.727 în București, au dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea președintelui României și în cadrul referendumului național.
Alegătorii care optează, atunci când se prezintă la urne, să voteze doar pentru alegerea președintelui României sau doar în cadrul referendumului național nu vor putea ca în cursul aceleiași zile să revină la secția de votare și să participe la evenimentul electoral la care anterior au renunțat.
Această decizie a fost luată de Biroul Electoral Central pentru interpretarea unitară a legii.
Astfel, potrivit deciziei BEC, alegătorii care și-au exprimat dreptul de vot la alegerile pentru președintele României și la referendumul național din 22 noiembrie, pentru ambele evenimente electorale sau pentru unul singur dintre acestea, și cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ștampila cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului, nu își vor mai putea exercita încă o dată dreptul de vot, în data de 22 noiembrie.
În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur eveniment electoral, el va semna în rubrica destinată semnăturii pentru exprimarea respectivului drept de vot.
În acest sens, președintele biroului electoral al secției de votare va întreba alegătorul dacă dorește să își exercite dreptul de vot atât pentru alegerea președintelui României, cât și pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste scrutine.
BEC a mai decis că alegătorii care doresc să își exercite dreptul de vot la referendumul național vor primi în mod obligatoriu toate buletinele de vot corespunzătoare ambelor întrebări de la referendum, unul negru și unul albastru, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta dintre întrebări.
Votarea, atât pentru alegerile prezidențiale cât și pentru referendumul național, începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.
Alegătorii votează la secția de votare unde sunt arondați potrivit domiciliului, cu excepțiile prevăzute de lege.
Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea.
Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu votează numai la secțiile de votare speciale, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
În preziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare și să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
Potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe sediul secției de votare și dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
În ziua votăriim, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6.00. În intervalul de timp până la începerea votării, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele și asigură aplicarea ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
La scrutinul de duminică, accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia.
Potrivit legii, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate.
La alegerile pentru președintele României pot vota în baza titlului de călătorie numai cetățenii români aflați în străinătate.
Potrivit legii, listele electorale permanente cuprind cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Pe liste separate vor fi înscriși, înainte de a vota, alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective însă au fost omiși din copia listei electorale permanente, membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție.
Vor fi trecuți în liste separate și alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraș sau municipiu decât cel de domiciliu, precum și alegătorii care votează la secțiile de votare din străinătate.
Pe o listă separată vor fi înscriși alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială.
Cererea din partea alegătorului trebuie să fie depusă cel mai târziu în preziua votării și trebuie să fie însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile.
Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare și numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se pot face în scris și de către persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate care nu au fost lipsite de drepturile electorale sau de persoanele aflate în arest preventiv și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înaintea votării.
După prezentarea actului de identitate și înscrierea alegătorului în listele electorale, președintele biroului electoral al secției de votare îi încredințează acestuia buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”, pe care alegătorul o va aplica pe buletinul de vot.
Dacă alegătorul optează să voteze în cadrul referendumului, acesta va trimi două buletine, de culori diferite, care conțin, separat, cele două întrebări pentru care șeful statului a inițiat consultarea populară – „Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral?” și „Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”.
În cazul scrutinului pentru alegerea șefului statului, alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
Participantul la referendum își va exprima voința în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ștampila „VOTAT” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opțiunii sale.
Președintele biroului poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Vor fi considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Legea menționează că votul este considerat valabil exprimat dacă, deși ștampila cu mențiunea „VOTAT” aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, dacă tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT” și dacă ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater.
De asemenea, efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Biroul Electoral Central a mai stabilit că introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea special destinată nu atrage nulitatea acestuia.
Legea pentru alegerea președintelui României stipulează că prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Totuși, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului nu va atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.
Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui biroului electoral al secției de votare, care aplică pe actul de identitate al alegătorului ștampila cu mențiunea „VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz, și înscrie data scrutinului.
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții, atribuțiile acestuia întinzându-se și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 de metri.
Pentru menținerea ordinii, acesta are la dispoziție mijloacele de ordine asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de observatori, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
În ziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.
Biroul Electoral Central a hotărât că în secțiile de votare pot fi amplasate mijloacele de înregistrare video care să asigure supravegherea desfășurării procesului electoral.
Mijloacele de înregistrare video pot fi îndreptate spre interiorul localului de vot astfel încât să poată surprinde și identifica cetățenii care își exercită dreptul de vot, în momentul în care introduc buletinele de vot în urne, cu respectarea prevederilor legale referitoare la secretul votului.
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, durata totală a suspendărilor neputând depăși o oră.
În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. De asemenea, nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp.
La ora 21.00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea sălii unde se votează.
Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot.
Legea electorală stabilește că sunt contravenții înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente și refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot.
Constituie contravenții refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris și refuzul de a înmâna buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT” alegătorului care a semnat în lista electorală sau înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală.
Pot fi sancționați cu amenda contravențională persoanele care refuză să se conformeze dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi.
Săvârșesc, de asemenea, o contravenție cei care continuă propaganda electorală după încheierea acesteia sau îi sfătuiesc pe alegători, în ziua votării și la sediul secțiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un anumit candidat precum și membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice care poartă pe durata votării ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.
Legea consemnează, la capitolul contravenții, și neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare.
Contravențiile prevăzute de legea electorală privind alegerea șefului statului se sancționează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei.
Legea electorală prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru o serie de infracțiuni, cum ar fi împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, pentru exercitarea votului fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori și prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.
Cu aceeași pedeapsă va fi sancționată utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals sau violarea prin orice mijloace a secretului votului de către un membru al biroului electoral al secției de votare.
Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Pentru deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării este prevăzută o depedeapsă cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă, iar pentru încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia în alte condiții decât cele legale se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, cu aceeași pedeapsă fiind sancționată și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.
De asemenea, introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează și introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național necesar stabilirii rezultatelor.
