Decizie controversată

Peste 1.200 de educatori și învățători din județ sunt obligați să se întoarcă pe băncile școlii



Educatorii și învățătorii trebuie să urmeze o facultate, dacă vor să-și mai continue activitatea în învățământ. Foto: CORBIS
Educatorii și învățătorii trebuie să urmeze o facultate, dacă vor să-și mai continue activitatea în învățământ. Foto: CORBIS

O ordonanță de urgență aprobată de Guvern, în luna decembrie a anului trecut, trimite înapoi pe băncile școlii 555 de educatori și 681 de învățători. Ordonanța prevede faptul că educatorii și învățătorii încadrați în sistemul național de învățământ au dreptul să își continue activitatea în funcțiile didactice din învățământul preșcolar și primar, cu condiția absolvirii studiilor universitare de licență, în profilul postului. Potrivit documentului, educatorii și învățătorii au termen șase ani să-și obțină diploma de licență.
Ordonanța a stârnit numeroase controverse în rândul învățătorilor care au terminat un liceu pedagogic, care predau de ani de zile fără studii superioare, aceștia susținând că experiența, abilitățile dobândite în timp, cursurile de perfecționare sau apetența pentru lucrul cu copiii suplinesc o patalama.
Aproximativ jumătate dintre educatorii din județ nu au frecventat o facultate
Potrivit unei situații prezentate de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Suceava, circa jumătate dintre angajații din învățământ, care se ocupă de educarea preșcolarilor, nu dețin diplomă de licență. Din totalul de 555 de educatori fără patalama, 334 sunt din mediul rural.
„Doar cinci dintre aceste educatoare au sub 30 de ani, ceea ce denotă interesul celor tineri pentru continuarea studiilor superioare. 116 cadre din învățământul preșcolar au între 30 și 40 de ani, iar mai mult de jumătate, respectiv 434, au peste 40 de ani”, susțin reprezentanții IȘJ.
Cât privește învățătorii din județ, circa o treime trebuie să treacă din nou prin emoțiile examenelor, testărilor și evaluărilor specifice unei facultăți. Este vorba de 681 de învățători titulari, aproape 500 dintre aceștia provenind din mediul rural. Doar zece din aceste cadre au sub 30 de ani, 184 au între 30 și 40 de ani, iar mare parte dintre ele (487) au mai mult de 40 de ani.
La vârsta la care ar putea avea nepoți, sute de cadre didactice sunt silite ca după zeci de ani de experiență în sistemul de învățământ să dea examenul de admitere la o facultate de profil, frecventarea ei implicând timp și mai ales bani.
La Școala Nr. 1 Suceava își desfășoară activitatea 15 învățători, din care 12 au studii superioare. Două dintre învățătoarele care nu au o diplomă de licență urmează ca în următorii șase ani să se pensioneze, astfel că ordonanța Ministerului Educației nu le mai privește. Celălalt cadru didactic care ar trebui să urmeze facultatea a precizat că ia în calcul reconversia profesională.
Gabriela Mihai, directoarea Școlii Nr. 1 Suceava, a declarat: „Cadrele didactice de la învățământul primar și preșcolar trebuie să aibă studii aprofundate de psihologie și pedagogie, dat fiind faptul că activitatea la clasele primare este mult mai solicitantă. De cealaltă parte, cadrele care au o experiență care depășește 20-25 de ani au dobândit o serie de competențe pe cale non-formală, au trecut prin toate formele și etapele de perfecționare, au toate gradele didactice, sunt dascăli demni de toată încrederea. Unii au clădit și au contribuit zeci de ani într-o școală, iar fiecare unitate a căpătat un nume și o prestanță și datorită muncii lor. Nu e firesc să-i punem într-o situație incomodă. Susțin ideea păstrării acestor oameni până când, în mod natural, ar ieși la pensie. Pentru cadrele tinere sau pentru cei aflați la mijlocul carierei este, într-adevăr, indicat să urmeze o facultate.”
„Sunt multe cadre didactice doar cu liceu pedagogic care sunt excepționale”
Maturitatea profesională, experiența, aptitudinile și experiența dobândită sunt argumentele cu care dascălii fără diplomă combat ordonanța dată de Ecaterina Andronescu. Totodată, cadrele didactice din județ amintesc de pregătirea învățătorilor care acum au peste 20 de ani de experiență, liceele pedagogice oferind o educație foarte bună. Durata liceului era de cinci ani, iar accentul era pus pe practica elevilor și pe cursurile de aplicație.
Dorina Vieriu, directoarea Grădiniței „Așchiuță”, a declarat: „Sunt de acord că experiența profesională te ajută foarte mult, sunt multe cadre didactice doar cu liceu pedagogic care sunt excepționale și cărora, având câțiva ani până la pensie, o facultate nu le mai poate schimba viața profesională. Am colege care mai au trei ani până la pensie și care nu sunt în pericol de a fi excluse din sistemul de învățământ dacă nu vor urma o facultate. Nu consider că este o ordonanță rea din punct de vedere al completării studiilor, pentru că oricât de performant ai fi ca dascăl, trebuie să te perfecționezi permanent”.



Recomandări

Primăria Dumbrăveni le-a oferit preșcolarilor din comună o nouă grădiniță modernă, inaugurată în prima zi a noului an școlar

Prof. Isabel Vintilă face parte din grupul de lucru care pregătește noile programe școlare la Limba și literatura română pentru liceu

Prof. Isabel Vintilă face parte din grupul de lucru care pregătește noile programe școlare la Limba și literatura română pentru liceu
Prof. Isabel Vintilă face parte din grupul de lucru care pregătește noile programe școlare la Limba și literatura română pentru liceu