PDL a finalizat, duminică seară, în Comisia specială pentru modificarea Statutului, principalele prevederi din acest act, care stipulează o conducere formată din președinte, secretar general, trei secretari adjuncți, patru prim-vicepreședinți, 15 vicepreședinți și 14 secretari executivi.
Potrivit unor surse din partid, noua formulă a statutului prevede înființarea a patru funcții de prim-vicepreședinte, existând două variante de alegere a acestora. Astfel, o primă variantă este ca primii patru viepreședinți care primesc cel mai mare număr de voturi să devină prim-vicepreședinți. O a doua variantă include votul pe listă, astfel că cel care candidează la funcția de președinte al partidului își alege patru prim-vicepreședinți și secretarul general, moțiunea sa urmând a fi supusă votului Convenției Naționale a partidului.
Acesta vot pe listă pentru președinte, prim-vicepreședinți și secretar general există și în actualul statut, printre propunerile cu care s-a venit în Comisia de modificcare a statutului fiind și un vot uninominal pentru toată conducerea partidului.
Cele două variante de alegere a prim-vicepreședinților urmează să fie discutate în ședințele de Biroul Permanent Național și Colegiu Director care vor avea loc în prioada următoare și în care va fi validată noua formulă a statutului PDL.
În forurile de conducere urmează să se stabillească și data Convenției Naționale, existând două curente în partid, unul care dorește alegerile de jos în sus, de la filiale până la conducere, care să se desfășoare cel mai probabil în septembrie, al doilea curent pledând pentru alegeri în luna mai, de sus în jos, cu alegerea conducerii centrale și apoi a celei locale.
Noul statut prevede înființarea a trei funcții de secretari generali adjuncți, subordonați secretarului general, aleși pe criteriul de reprezentare a regiunilor de dezvoltare.
În plus, Comisia de statut a mai decis ca din conducerea partidului să facă parte 15 vicepreședinți, șase secretari executivi și opt secretari pe domenii specifice.
Astfel, cei opt secretari executivi ar urma să se ocupe de domenii precum educație, cercetare, justiție, muncă, ordine publică, agricultură, sănătate, mediu, dezvoltare regională, aceștia urmând să reprezinte „Guvernul din umbră” al partidului, al cărui scop este formarea de specialiști pentru guvernare.
