UPDATE
Printre zecile de persoane aduse până în prezent la audieri la sediul DIICOT Suceava în dosarul evaziunii fiscale de aproape 10 milioane de euro se numără și patronul firmei de construcții Florconstruct din localitate, Vasile Florea, dar și alți afaceriști din domeniul construcțiilor.
Florea era escortat de polițiști de la structuri speciale și a declarat că a fost chemat pentru niște verificări.
Azi dimineață, la primele ore, sub coordonarea procurorilor DIICOT au avut loc nu mai puțin de 167 de percheziții domiciliare în 14 județe, cele mai multe, 74, fiind pe raza județului Suceava.
Șase tineri din județ, cu vârste între 20 și 25 de ani, sunt acuzați că au pus la cale o mega escrocherie prin care să fraudeze statul român. În afacerile ilegale au fost atrași și mai mulți administratori ai unor firme de construcții.
în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale față de 118 persoane fizice și 39 de persoane juridice, sub acuzație de evaziune fiscală și spălare de bani.
74 de percheziții în județ. Șase tineri suceveni, liderii unei grupări de evaziune fiscală și spălare de bani de aproape 10 milioane de euro
În această dimineață, sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava au avut loc nu mai puțin de 167 de percheziții domiciliare în 14 județe, cele mai multe, 74, fiind pe raza județului Suceava.
Acțiunea de amploare vizează destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al anchetatorilor, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, capii acestei grupări sunt șase tineri din județul Suceava, cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, iar valoarea prejudiciului, estimat doar până în această fază a cercetărilor, se ridică la aproape 10 milioane de euro.
Sucevenii în cauză, cu sprijinul a doi complici din Botoșani și Bacău, preluau societăți comerciale atât de pe raza județului Suceava, cât și din țară, firme în numele cărora învinuiții efectuau operațiuni, în principal cu materiale de construcții, și emiteau facturi fiscale fictive.
Cei șase tineri din județul Suceava și-au extins afacerile ilegale în Botoșani, Bacău, Dâmbovița, Neamț, Timiș, Vrancea, Brașov, Mureș, Galați, Vâlcea, Ilfov, Iași, Olt și a municipiului București, unde au găsit alți administratori de societăți interesați ca, în baza facturilor măsluite, să colecteze TVA – ul aferent tranzacțiilor fictive și să-și diminueze profitul obținut în urma activității comerciale desfășurate.
„Prin activitățile infracționale desfășurate de membrii grupului infracțional, bugetul consolidat al statului ar fi fost grav prejudiciat, prin neachitarea TVA-ului de plată și a impozitului pe profit, unele din aceste societăți beneficiind chiar de rambursări ilegale de TVA de la bugetul de stat”, explică anchetatorii, precizând că în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale față de 118 persoane fizice și 39 de persoane juridice.
Într-un comunicat remis în această dimineață, anchetatorii explică cum procedau membrii acestei grupări infracționale: „Intrau în contact direct cu administratori de societăți comerciale interesați în a-și diminua baza impozabilă, iar prin intermediul societăților comerciale pe care le dețineau sau le controlau, efectuau vânzări fictive de bunuri către aceste societăți comerciale “recrutate”, fiind emise facturi fictive pentru marfa inexistentă în realitate pe care societățile beneficiare le introduceau în contabilitate”.
Procurorii DIICOT Suceava arată că pentru a se da o legitimitate și o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate, membrii grupării ar fi oferit administratorilor societăților comerciale “recrutate” sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfii “livrate” pentru ca aceștia să facă viramente bancare către societățile emitente ale facturilor fiscale fictive.
Ulterior, membrii grupului infracțional organizat sunt bănuiți că retrăgeau aceste sume de bani beneficiind din partea societăților comerciale evazioniste de un comision, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.
După o perioadă în care firmele controlate de membrii grupului nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat și impozitul pe profit aferent acestor tranzacții, aceștia ar fi cesionat societățile comerciale în cauză, firme care după câteva luni intrau în faliment.
„Se bănuiește că transferurile succesive de bani, efectuate din conturile societăților “recrutate” prin conturile societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat, au avut ca scop spălarea sumelor de bani provenite din evaziune fiscală pentru ca în final, sumele inițiale să se întoarcă la beneficiarii facturilor fictive, fiind diminuate doar de comisioanele bancare aferente operațiunilor efectuate și comisioanele plătite membrilor grupului care au sprijinit realizarea acestor activități infracționale”, se mai arată în comunicatul anchetatorilor.
