Reprezentanții patronatelor cred că măsurile anticriză anunțate de coaliția PDL-PSD vor fi implementate la începutul anului viitor și consideră că, cel mai probabil, nu vor avea efectul scontat asupra economiei întrucât nu conțin soluții de rezolvare reală a problemelor.
„Sunt foarte bune ca declarație, dar niciuna dintre aceste măsuri nu are un document prin care să fie aplicată. Pentru a se putea aplica trebuie întocmite hotărârile de guvern, ordonanțe de urgență și apoi probabil că trebuie și norme, care vor fi aprobate în 30-60 de zile, astfel că vor fi gata după luna octombrie. O măsură nu poți să o adopți în octombrie și tot atunci să se și aplice. Mediul de afaceri nu poate reacționa atât de repede”, a declarat, luni, agenției MEDIAFAX, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
În opinia sa, măsurile vor fi adoptate din 2010, iar efectul lor este incert la momentul actual.
„Nu știu cât sunt de pregătite măsurile și dacă au valoare practică. Apreciem declarațiile, dar așteptăm faptele”, a mai spus Pârvan.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), Florea Pârvu, afirmă că măsurile anunțate nu fac decât să prelungească situația economică precară.
„Măsurile sunt paleative, nu au impact direct asupra economiei. E ca și cum la o casă, în loc să te apuci să o consolidezi, dai doar cu un var, iar după puțin timp varul se ridică de pe tencuială. Nu sunt măsuri de structură, ci doar lungesc agonia care își va spune cuvântul după alegeri”, a spus Pârvu.
El a adăugat că este sceptic în privița eficienței măsurilor, atât timp cât nu se restructurează administrația publică pentru a reduce cheltuielile bugetare, nu scade fiscalitatea pe forța de muncă și nu se scutește de impozit profitul reinvestit.
„Trebuie să vedem pentru ce investiții va fi scutit de impozit profitul reinvestit. Dacă se menține ideea că doar profitul investit în tehnologie va fi scutit, măsura nu va fi eficientă. Scutirea trebuie extinsă la mijloace fixe – clădiri, hale de producție, magazine etc”, a afirmat Pârvu.
PSD și PDL au convenit luni asupra unui pachet de 32 de măsuri anticriză.
Din cele 32 de măsuri convenite, 15 privesc stimularea economică, 9 se referă la creșterea veniturilor bugetare, 6 au în vedere raționalizarea cheltuielilor bugetare și două vizează creșterea lichidității monetare în sectorul bancar.
Printre măsurile adoptate de conducerea coaliției care privesc stimularea economiei se numără scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, susținerea producției pentru export, prin garanții și contragaranții, credit fiscal pentru renovarea și modernizarea locuințelor și clădirilor și scutirea de impozit a profitului reinvestit în economia reală.
Măsurile referitoare la creșterea competitivității economice sunt extinderea programului Rabla pentru tractoare și alte utilaje agricole începând cu 1 ianuarie 2010, extinderea programului Rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009, majorarea capitalului social al fondului de garantare a creditului rural, precum și modificarea Legii investițiilor prin scăderea plafonului de aplicare a stimulentelor fiscale pentru investiții directe de la 50 de milioane de euro la 10 milioane de euro.
Eliminarea impozitului minim de la 1 ianuarie și înlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activitățile unde evaziunea fiscală este greu de evaluat, în special în zona restaurantelor și a activităților conexe, se numără printre măsurile de creștere a veniturilor bugetare, iar pentru creșterea lichidităților în sectorul bancar cele două partide au decis scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor aflate în bănci la persoane fizice și lansarea unei emisiuni de eurobonduri a statului, în toamnă, prin intermediul Ministerului Finanțelor, urmând ca cei o jumătate de miliard de euro să fie dirijați exclusiv către investiții.
