Ortodocșii și catolicii vor serba împreună Paștele în 2010, adică în 4 aprilie, dar și în 2011, respectiv în 24 aprilie, potrivit calendarului Pascal.
„Dacă Paștile a fost prăznuit încă de la început de toată lumea creștină, au existat, totuși, în Biserica veche, mari diferențe regionale în ceea ce privește data sărbătoririi. Aceste diferențe cu privire la data serbării Paștilor au dat naștere la serioase discuții și controverse. Din această cauză, o prima uniformizare a datei serbării Paștilor s-a încercat să se introducă în toată lumea creștină la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)”, a explicat, pentru MEDIAFAX, părintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Română.
Părinții acestui sinod au adoptat practica cea mai generală, bazată pe calculul datei Paștilor la Alexandria, care se reducea la următoarele norme, respectiv Paștile se va serba totdeauna duminica. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară (pentru că așa calculau și iudeii data Paștelui lor, de care era legată data Paștilor creștine). A treia normă spune că, atunci când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocțiul de primăvară) cade duminica, Paștile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paștile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.
Sinodul de la Niceea a mai stabilit că data Paștilor din fiecare an va fi calculată din vreme de către Patriarhia din Alexandria (unde știința astronomiei era în floare), iar aceasta o va comunica, la timp, și celorlalte Biserici creștine.
Din pricina echinocțiului de primăvară, care nu era fixat pretutindeni la aceeași dată și din pricina imperfecțiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici după Sinodul din Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creștine în ceea ce privește data serbării Paștilor.
Pe de o parte, luna plină de după echinocțiul de primăvară face ca data Paștilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocțiu, în alții mai departe de el. Din această cauză, data Paștilor poate varia într-un interval de 35 de zile, între 22 martie și 25 aprilie. Pe de altă parte, calendarul iulian, adoptat de romani, făcea ca între anul calendaristic și cel astronomic să existe o diferență (ce se cumula de la an la an) de 11 minute și 14 secunde. Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimând cele 10 zile cu care rămăsese în urmă anul calendaristic (5-14 octombrie) și restabilind echinocțiul de primăvară la 21 martie. Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate țările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în 1924 (de unde celebrarea Nașterii Domnului – Crăciunul, 25 decembrie, în aceeași zi a anului calendarisitic), după ce statul român îl adoptase deja din anul 1919.
Creștinătatea ortodoxă s-a împărțit în două, începând cu anul 1924, în ceea ce privește data sărbătoririi Paștilor. Astfel, bisericile rămase la calendarul neîndreptat (numite și stiliste sau de stil vechi) au continuat să serbeze Paștile după calendarul iulian, pe când bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câțiva ani (între 1924-1927) Paștile pe stilul nou (în general la aceleași date cu apusenii).
Ca să se înlăture însă dezacordul acesta supărător dintre diferitele Biserici ortodoxe și pentru a se stabili unanimitate în toată Ortodoxia – cel puțin în ceea ce privește data celei mai mari sărbători creștine -, bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (începând cu anul 1927), prin consens general, ca Paștile să fie prăznuit în toată creștinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu bisericile rămase la calendarul neîndreptat.
Dar, deși toți credincioșii sărbătoresc Învierea în aceeași duminică, evenimentul e marcat diferit în cele două calendare întrebuințate azi în creștinătatea ortodoxă, din pricina celor 13 zile cu care calendarul neîndreptat a rămas în urmă față de cel îndreptat. Dacă, de exemplu, Paștile cade la 22 martie pe stil vechi, acea zi corespunde în calendarul îndreptat cu 4 aprilie. De aceea, în actuala situație, Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristică din 1924 (între care și cea română) serbează de fapt Paștile între 4 aprilie (data cea mai timpurie) și 8 mai (data cea mai târzie a Paștilor).
Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de catolici și de ortodcși în 2004 -11 aprilie și în 2007-8 aprilie. Ortodocșii și catolicii vor mai serba împreună Paștele în 2010-4 aprilie, 2011- 24 aprilie, 2014-20 aprilie, 2017 -16 aprilie și apoi în 2025 -20 aprilie.
În schimb, diferențe de patru-chiar cinci săptămâni între Paștele catolic sau protestant și cel ortodox sunt mai rare, în 2008 (23 martie -27 apr), ele urmând să existe în 2013, 2016, 2021 și 2024.
