Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pașcu îi propune ministrului Sănătății și „prietenilor” acestuia de la Finanțe, într-o postare pe blogul său, să introducă, pe lângă taxa pe produsele fast food despre care scrie că este „o tâmpenie”, și „taxa pe fericire”, pentru sexul marital și extramarital.
Totodată, Pașcu îl acuză de „prostie” pe ministrul Sănătății.
„Citesc, mai întâi cu stupoare, apoi cu revoltă, că noul ministru al Sănătății, reprezentant al UDMR, propune impozitarea suplimentară a meniurilor fast food, a băuturilor carbogazoase și a dulciurilor, banii urmând să fie folosiți, desigur, exclusiv pentru «îmbunătățirea calității actului medical»!?”, scrie Pașcu într-o postare pe blogul său intitulată „O sugestie pentru ministrul sănătății și prietenii săi de la Finanțe”.
Europarlamentarul PSD susține că „se poate discuta la infinit despre monumentalitatea acestei tâmpenii”, însă crede că trebuie să fie constructiv.
„Dacă nu aș avea suspiciunea că la ea s-a ajuns și cu contribuția celor de la Finanțe, a căror inventivitate în privință de biruri este neîntrecută, mai că aș fi bucuros că ministrul nu este român”, mai scrie Pașcu.
Ioan Mircea Pașcu îi sugerează ministrului Sănătății și „prietenilor” acestuia de la Finanțe „să instituie o taxa suplimentară pe sexul marital și extramarital”.
„Am putea-o denumi «taxa pe fericire», căci nu orice activitate sexuală este vicioasă, să intre la «taxa pe viciu», cu reguli clare de aplicare, a căror respectare să fie verificată de comisii de cetățeni atent selecționați (eventual, numai de la partidele aflate la putere), în scopul sprijinirii suplimentare a unor programe destinate prevenirii răspândirii bolilor venerice (chestiunile «tehnice», inclusiv dacă cele necesare vor fi achiziționate prin licitație, sau încredințare directă, vor fi, desigur, exclusiv de competența «specialiștilor»)”, adaugă social-democratul.
El continuă că, în felul acesta, prin aplicarea programelor respective, România va ajunge să se poată mândri cu cea mai mică rată de incidență a bolilor venerice în întreaga Uniune Europeană.
„Sigur, pentru aceasta ar fi nevoie de înființarea fie a unui departament special în cadrul Ministerului Sănătății, fie chiar a unei agenții independente (deconcentrată), cu filiale în toate județele, care să fie coordonată, dacă nu de Ministerul Lucrărilor Publice și Turismului, măcar de cabinetul premierului, dat fiind impactul pozitiv asupra mândriei naționale și importanța sa pentru buna imagine externă a țării (ceea ce înseamnă că, în boardul director, vor trebui reprezentate și ministerul de externe și măcar un serviciu de informații). Iar, dacă tot «modernizăm» statul, umblând la Constituție, poate includem șeful Agenției pe lista membrilor CSAT căci, nu-i așa, bolile venerice sunt un pericol la adresa securității naționale!”, adaugă Pașcu.
Menționând că are ceva experiență administrativă, europarlamentarul PSD precizează că, „în spatele fiecărei instituții, se ascunde o idee măreață”.
„Ei bine, ca să fiu, cum promiteam, constructiv, fac publică prin prezenta tocmai o asemenea idee, cu credința că beculețele din creierele domnului ministru și ale prietenilor săi de la Finanțe au și început să clipească! În încheiere, un sfat prietenilor de la UDMR: dacă până acum, prin numirile făcute la nivel administrativ de-a lungul timpului, ați lăsat impresia că tratați serios chestiunea, de data aceasta, cu domnul ministru al Sănătății, pe mine, cel puțin, ați reușit să mă convingeți încă o dată că prostia este, totuși, molipsitoare și nici măcar dumneavoastră nu sunteți imuni, și că, dacă ar durea, s-ar auzi un strigăt nesfârșit exact din cabinetul domnului ministru”, încheie Ioan Mircea Pașcu.
Ministrul Sănătății, Attila Cseke, a anunțat, marți, că intenționează să introducă o nouă taxă, după cea de viciu, și anume taxa pe fast food, pentru susținerea programelor naționale de sănătate.
El a spus că a cerut Comisiei de sănătate a ministerului o poziție față de această propunere pentru a stabili cum pot fi aplicate aceste taxe. De asemenea, ministrul a precizat că va discuta și cu producării și distribuitorii acestor produse în legătură cu modalitate aplicării acestei taxe.
Taxa pe fast food ar urma să fie percepută începând cu luna martie 2010 și impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum și băuturi răcoritoare, cuantumul contribuției urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.
Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conținut crescut de sare, grăsimi, zahăr și cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri și chipsuri, precum și băuturile răcoritoare, cu excepția apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate și a sucurilor naturale proaspete din fructe și legume.
Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conținutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum și cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food.
Cuantumul contribuției va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătății și companii.
Sumele colectate din această sursă vor fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate și vor reprezenta venituri proprii ale ministerului de resort.
Proiectul de lege în acest sens a fost postat pe site-ul Ministerului Sănătății în 5 ianuarie, fiind supus dezbaterii publice timp de 30 de zile. În termen de zece zile de la publicarea proiectului pe site pot fi trimise propuneri la acest document.
