– Gospodinele din Bucovina mai pregătesc în sâmbăta mare, pe lângă pască, babe, moși cozonaci
– Pasca se face și de Înălțare sau Ispas și în Duminica Mare sau Rusalii
– De la Duminica Mare nu se mai fac păști până la Paștele din anul următor
Dacă în această zi, de joi, se vopsesc ouăle de Paști, sâmbătă se face pasca. În unele sate bucovinene se face și coptură, pasca și cozonacii, tot în joia mare. În tradiția populară există mai multe legende legate de această mâncare. Cea mai însemnată coptură pe care o mănâncă atât românii din Bucovina cât și cei din Moldova în decursul sărbătorilor pascale, este pasca, care, dacă este mai mititică se numește păscuță.
– Legendele păstrate despre păști
1. «Pasca pe la noi se face din făină de grâu cernută prin sită deasă. Acest lucru pentru că Paștile e cea mai mare și mai însemnată sărbătoare de peste an, deci și coptura pentru această sărbătoare este pasca. Și fiindcă această coptură e cea mai însemnată, fără de care, cel puțin în Bucovina, nici nu i-ar veni cuiva a crede că sînt Paștile, de aceea trebuie ca să se facă numai din pâinea cea mai aleasă.
Iar pâinea cea mai aleasă, după credința și spusa românilor, este grâul pentru că el este cinstea mesei. De aceea se face pasca mai ales din făină de grâu.
Cea mai îndătinată și mai răspândită formă, care i se dă păscuței este cea rotundă pentru că se crede și se zice că scutecele cu care a fost Domnul Iisus Hristos înfășat au fost rotunde; apoi în patru colțuri sau mai bine zis patrunghiulare, pentru că și mormântul, în care a fost Domnul nostru Iisus înmormântat a fost pătrat sau patrunghiular».
2. „Călătorind o dată Domnul nostru Iisus Hristos cu apostolii săi prin mai multe sate și orașe spre a face oamenilor bine, și ajungând într-un sat, se opri puțin la un gospodar înainte de a pleca mai departe.
/…/ După ce i-a omenit cum se cuvine, la plecare le-a pus și merinde în desagă.
Mergând ei prin pădure cît or fi mers, l-au întrebat apostolii pe Iisus Hristos: «Când vor fi Paștele?»
– Când veți găsi pâine de grâu în traistele voastre vor fi paștele! – răspunse Iisus.
/…/ Căutând, au găsit în desăgile lor pâinea, pe care le-o pusese gospodarul.
– Bucurați-vă, căci acum sînt Paștele ! – le răspunse atunci Iisus.
Și de atunci îndătinează și creștinii de a face Pasca
(Legendă ce circulă printre sătenii din Capul Codrului – Gura Humorului)
3. După altă legendă, tot din Bucovina, pasca se face de aceea, pentru că Iisus Hristos înainte de a fi prins și răstignit pe cruce, zise învățăceilor săi, că până atunci au mâncat cu toții în decursul Paștelor copturi nedospite și nesărate, adică turte sau azime (cum fac evreii), de acum înainte, însă, vor mînca copturi dospite și sărate, cari se vor numi păști.
4. «Pasca are forma rotundă sau lungăreață și se înfrumusețează pe deasupra cu stafide »
«Cea mai obișnuită formă de pască e cea rotundă cu două împletituri puse la mijloc în forma crucii, închipuind moartea Mântuitorului, mai arareori forma patrunghiulară dar nu tocmai cu forma pătratului».
Grosimea păștii e de un lat de deget ca azima, numai că nu e din aluat nedospit – ci din aluat dospit, în care se pune sare și lapte dulce de vacă, apoi, după împrejurări și capete pisate de cuișoare, scorțișoară pisată și câteodată și șofran.
Atât pe de lături sau margini cît și la mijlocul ei se pun un fel de sucituri sau împletituri, asemenea din aluat, simple sau împodobite la distanțe anumite cu niște steluțe și anume sucitura sau împletitura prima în forma rotundă sau pătrată, după cum e pasca, iar cele de la mijloc în formă de cruce, care însemnează Crucea pe care a fost Mântuitorul lumii răstignit ».
5. Se fac și păști simple, fără împletituri și fără cruce. Între împletituri, sucituri și între cruce, se pune de regulă brânză de vaci frământată cu gălbenuș de ou, zahăr, mirodenii, unsă și netezită și împodobită cu stafide și cu bucățele de frunză verde de leuștean. Coptura pe care se face Crucea Paștilor, se numește pasca Păștilor.
Cojile ouălor folosite nu se aruncă ci se strâng cu grijă și li se dă drumul pe o apă curgătoare – «ca peste vară să nu apuce uliul găinile și puii acestora».
Pasca se face în Joia Mare sau în Sâmbăta Paștelui.
Pască se face și de Sf. Gheorghe, de Înălțare sau Ispas și în Duminica Mare sau Rusalii, dar de la Duminica Mare nu se mai face până la Paștele viitor.
În afară de păști, gospodinele mai fac: babe, moși cozonaci și în unele locuri câte o prescură. Cozonacii, și mai ales cei în formă lungăreață, se zice că se fac de aceea, pentru că sicriul în care a fost îngropat Iisus a avut această formă.
Rețetă de pască
Ingrediente:
10 ouă
200 – 300 g zahăr după gust
1 kg smântână de casă
200 ml. lapte
1 lămâie
vanilie, nucă de cocos
făină
Instrucțiuni pentru preparare:
Se face mai întâi o compoziție de clătită din 1-2 ouă, 2 linguri da zahăr, 200 ml lapte, 1 praf de vanilie, 2 linguri de ulei și făină albă, atât cât compoziția să devină ca o smântână groasă. Tava în care se va coace pasca se înfierbântă bine după ce am uns-o cu ulei; apoi se tapetează cu compoziția de clătită, uniform, pe toată suprafața. Va rezulta o foaie de clătită care va rămâne pe tavă – aceasta în loc de tradiționala foaie de cozonac.
Se mixează bine: 8 ouă cu 200-300 g zahăr, se adaugă coaja rasă de la o lămâie, smântâna, 1-2 fiole esență vanilie Dr Oetker, 4-5 linguri făină albă (sau chiar mai multe pentru că această nouă compoziție să fie fluidă ca o smântână). Aceasta se toarnă în tava tapetată cu foaia de clătită și se dă la cuptor la foc potrivit, aproximativ 40 minute – se încearcă dacă a dat în copt, cu o scobitoare. Când este gata și aproape rece, se presară deasupra un praf de cocos. Iese foarte atractivă dacă tava este cea de teflon, rotundă, specială pentru pască.
