Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a adoptat, luni, în sesiune extraordinară, cu 391 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă”, proiectul Statutului deputaților și senatorilor, pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Parlamentarii au adoptat, astfel, raportul întocmit de comisiile juridice și de Statut, prin care s-au eliminat din textul noului Statut cele două articole declarate neconstituționale.
Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, declarase, după ședința Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, că toate grupurile politice parlamentare vor vota Statutul parlamentarilor, care a fost pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Comisiile juridice din Camera Deputaților și din Senat și Comisia specială pentru Statutul parlamentarilor, reunite, luni, în ședință comună, au eliminat din textul Statutului parlamentarilor cele două articole declarate neconstituționale de către CC.
Astfel, Comisiile Juridice din Camera Deputaților și din Senat și Comisia specială pentru Statutul parlamentarilor au decis eliminarea următoarelor articole din Statutul parlamentarilor:
Articolul 24, indice 1, privind „Reținerea în caz de infracțiune flagrantă”, care avea următorul cuprins: „(1) În caz de infracțiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reținut și supus percheziției. Ministrul Justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei din care deputatul sau senatorul face parte asupra reținerii sau percheziției. În cazul în care Camera Constată că nu există temei pentru reținere va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Hotărârea de revocare a reținerii se execută de îndată de către ministrul Justițieiși va fi comunicată și CSM. (2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera din care face parte deputatul sau senatorul în cauză va fi convocată de urgență de către președintele acesteia. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător”.
Articolul 24, indice 2, privind „Procedura în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau de senator”, care avea următorul cuprins:
„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Acsație și Justiție sesizează Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârșirea unei fapte penale care are legătură cu exerciatrea mandatului unui membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituția României, republicată. Sesizarea trebuie să conțină motivele concrete, legale și temeinice care justifică începerea urmăririi penale.
(2)Președintele Camerei sesizate prezintă Biroului permanent cererea, iar acesta sesizează comisia care are în competență analizarea situațiilor privind imunitatea, pentru întocmirea unui raport, stabilind și un termen pentru depunerea acestuia, care nu poate fi mai mare de 20 de zile.
(3)Comisia solicită audierea deputatului sau senatorului respectiv, iar în cazul în care acesta refuză să se prezinte, aceasta se consemnează în raportul comisiei.
(4)Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale și temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.
(5)Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale se supune spre dezbatere și adoptarea plenului respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Acesta se adoptă cu respectarea prevederilor art 67 și ale art 76 alin (2) din Constituția României, republicată. Votul este secret și se exprimă prin bile.
(6)Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are ș calitatea de deputat sau de senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casațiș și Justiție și Președintelui României, de către președintele Camerei respective.
(7)Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și foștilor membri ai Guvernului care au calitatea de deputat sau de senator pentru faptele săvârșite în calitate de membru al Guvernului”
În condițiile eliminării acestor două articole din textul de lege, prevederile din actualul Statut pe această temă se mențin.
