„Părinți străluciți – profesori fascinanți” de Augusto Cury

Educația trece printr-o criză fără precedent la nivel mondial. Cantitatea de informație și cunoștințe disponibile este foarte mare; un copil de șapte ani din zilele noastre are mai multe informații în memorie decât o persoană de 70 ani, de acum un secol sau două. Cu toate acestea, familia și școala nu mai dezvoltă oameni care gândesc. De ce? Pentru că noile generații nu mai sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informații. Imaginați-vă un zidar care a adunat toată viața pietre, fără să ajungă a mai construi casa pentru care a adunat pietrele. Fenomenul acesta se întâmplă cu tinerii: adună informații, dar nu le folosesc pentru a clădi nimic, pentru a lega informațiile între ele și a le da un sens. Le adună doar în memorie, nici ei nu știu de ce. Gustul învățării, al descoperirii, al cunoașterii, e normal atunci să se piardă. Școala a mai încetat de a fi o aventură plăcută.
Există vreo soluție? Psihiatrul brazilian Augusto Cury spune că da. Trebuie doar ca părinții și profesorii să cunoască care sunt cauzele acestei crize educaționale și să aplice câteva principii simple în educarea tinerilor.
Depresia
Care sunt cauzele crizei? Augusto Cury spune că în primul rând este de vină sistemul educațional nesănătos: „Copiii și tinerii învață cum să opereze cu fapte logice, dar nu știu cum să abordeze succesele și insuccesele. Învață să rezolve probleme de matematică, dar nu știu să-și rezolve conflictele existențiale. Sunt antrenați să facă calcule fără să greșească, dar viața e plină de contradicții, chestiunile emoționale nu pot fi calculate și nici nu au socoteală exactă. Sunt tinerii pregătiți pentru a se confrunta cu o decepție? Nu! Ei sunt antrenați doar pentru succes. Este imposibil să trăiești fără probleme. Suferința ne poate construi, sau distruge. Trebuie să ne folosim de suferință, pentru a construi înțelepciunea. Dar cui îi pasă de înțelepciune, în era informaticii? Ne-am transformat în mașini de muncit și ne transformăm copiii în mașini de învățat. Am transformat memoria copiilor noștri într-o bancă de date”.
O altă cauză pentru pierderea gustului învățării de către copii este mass-media: „Mediile de informare au sedus copiii cu stimuli rapizi și gata preparați. Au devenit iubitori de fast food emoțional. Televiziunea îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul unei incitante partide sportive, în interiorul unei aeronave, în miezul unui război sau în mijlocul unui conflict politic. Acest bombardament de stimuli nu e inofensiv. El acționează asupra unui aspect al subconștientului, numit psiho-adaptare, care mărește nevoia de plăceri în viața reală. Cu timpul, copiii nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice. Ei trebuie să facă multe lucruri ca să aibă un pic de plăcere, ceea ce generează personalități fluctuante, instabile, nemulțumite”.
Tinerii cunosc tot mai mult lumea în care se află, dar nu știu aproape nimic despre lumea care sunt ei înșiși. Ei știu rareori să ceară iertare, să-și recunoască limitele, să se pună în locul celorlalți. Rezultatul? „Niciodată oamenii nu au avut atâtea tulburări emoționale și atâtea boli psiho-somatice. Depresia rareori atingea copiii. Astăzi sunt mulți copii deprimați și fără bucuria de a trăi. Preadolescenții și adolescenții dezvoltă obsesii, sindroame de panică, fobii, timiditate, agresivitate și alte tulburări anxioase. Există chiar copii stresați, ceea ce este neobișnuit. ”Spune Augusto Cury: „În acest secol, rolul psihiatriei va fi cu atât mai important cu cât va fi mai slabă calitatea educației”.
Cum se comportă părinții buni
Această criză pare aproape fără ieșire. Totuși, psihiatrul brazilian ne oferă câteva principii simple, care s-au dovedit eficiente acolo unde au fost folosite.
Părinții sunt sfătuiți să aplice cele „șapte deprinderi ale părinților inteligenți”, deprinderi prin care părinții își învață copii să gândească, să se dezvolte, să creeze. Să folosească și succesele și eșecurile în favoarea lor. Să învețe cum să înainteze în viață, cum să devină oameni întreprinzători și liberi. Spune Augusto Cury: „Părinții buni dau cadouri, părinții inteligenți se dăruiesc pe ei. Părinții buni alimentează corpul, părinții inteligenți alimentează personalitatea. Părinții buni corectează greșelile, părinții inteligenți își învață copiii să gândească. Părinții buni își pregătesc copiii pentru aplauze, părinții inteligenți își pregătesc fiii pentru eșecuri. Părinții buni stau de vorbă, părinții inteligenți dialoghează. Părinții buni dau informații, părinții inteligenți povestesc istorioare. Părinții buni oferă oportunități, părinții inteligenți nu renunță niciodată.”
Pentru profesori, Augusto Cury are de asemenea ceva de recomandat. Le propune un proiect, denumit de el „școala vieții”, oferindu-le zece metode prin care ar putea să se transforme cu adevărat în dascăli buni: muzica ambientală în sala de curs, așezarea în cerc sau în formă de U, expunere interogativă, expunere dialogată, a fi povestitor de istorioare, umanizarea cunoașterii, umanizarea profesorului, lauda înaintea criticii, administrarea gândurilor și a emoțiilor, participarea la proiecte sociale.
Este o invitație foarte incitantă cartea profesorului Cury; este o pătrundere în universul de taine al omului și o încercare de a-l desluși puțin.
Elena Moroșan – Fundația SFINȚII MARTIRI BRÂNCOVENI
(contact: fundatia_smb_sv@yahoo.com, site: www.fundatiasmbsv.ro)