– Chiar dacă unui sucevean îi revin 21,5 metri pătrați de spațiu verde, aspectul și felul în care aceste spații sunt îngrijite lasă mult de dorit
– În patru parcuri din Suceava își desfășoară nestingherit activitatea, cu autorizarea Primăriei, chioșcuri, birturi și restaurante
– Spațiile verzi de-a lungul străzilor din Suceava folosesc drept locuri de parcare pentru mașinile conduse de șoferi tupeiști și drept cărări pentru pietonii fără bun simț
Chioșcuri și birturi în parcuri, mașini parcate pe spațiul verde, garduri vii rupte de muncitorii care execută lucrări de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, pământ bătătorit pe care nu există nici măcar un fir de iarbă, betoane care fac imposibilă plantarea de copaci, aceasta este imaginea dezolantă a municipiului Suceava, departe de încă de un oraș verde.
Și din acest punct de vedere, sucevenii trăiesc un paradox. Pe de o parte, statisticile arată că municipiul Suceava este excedentar în spații verzi, fiecărui cetățean revenindu-i 21,5 metri pătrați de spațiu verde, pe de altă parte Suceava este considerată zonă critică din punct de vedere al poluării cu pulberi.
Conform unei situații întocmite de Direcția Domeniului Public, din cadrul Primăriei Suceava, suprafața totală a spațiilor verzi din municipiu este de 2.250.000 de metri pătrați (225 de hectare). Aceste calcule nu includ însă Parcul Dendrologic de lângă Cetatea de Scaun, cu o suprafață de 680.000 de metri pătrați (68 de hectare) și Pădurea Zamca, cu o suprafață de un milion de metri pătrați (100 de hectare), ambele situate în intravilanul municipiului Suceava, dar în administrarea Direcției Silvice Suceava. Dacă orașul în care trăim respectă prevederea conform căreia administrația locală trebuie să asigure o suprafață cu verdeață cuprinsă între 5 și 15 metri pătrați pe cap de locuitor, nu același lucru se poate spune și despre alte norme legislative în vigoare. Este vorba despre o prevedere legală conform căreia, în cazul localităților cu un număr ce depășește 100.000 de locuitori (potrivit ultimului recensământ, Suceava are 104.700 de locuitori), autoritățile administrației publice locale au obligația de a amenaja zone de agrement cu o suprafață de 40 de hectare spațiu verde, la o distanță de 40 de kilometri. Această prevedere este respectată numai prin existența pădurii Zamca, spațiu natural, care nu a fost amenajat de municipalitate.
– Numai unul dintre cele 12 parcuri din Suceava va intra anul acesta într-un program de reabilitare
În Suceava există 12 parcuri mai mult sau mai puțin amenajate, a căror suprafață totalizează 72.885 de metri pătrați. Cea mai mare suprafață o are Parcul Curtea Domnească (12.690 de metri pătrați), din apropierea Liceului de Artă, un parc mai mult în devenire, unde municipalitatea a încercat, în această primăvară, să planteze puieți pin și hibiscus. Copăceii au dispărut însă în doar câteva zile. Parcul Areni (12.515 metri pătrați) este preferat de copii datorită fântânii arteziene, al cărei aspect are nevoie de multe îmbunătățiri. Aleile pe care părinții și bunicii își plimbă copiii sunt pline de gropi și denivelări, iar numărul de bănci este insuficient.
Parcul Central (11.400 de metri pătrați) este singurul obiectiv de acest gen care va intra în acest an într-un program de reabilitare. Proiectul de asfaltare a aleilor, de montare a pieselor noi de mobilier, de refacere a spațiilor verzi va costa municipalitatea 5 miliarde de lei vechi. Cea mai mare problemă a acestui parc rămân ciorile care deranjează nu doar prin zgomotul pe care îl fac, ci și din cauza mizeriei uneori greu de suportat pentru trecători. Parcul de lângă Palatul de Justiție (8.240 de metri pătrați), deși situat într-o zonă ultracentrală, nu are încă o denumire, fiind cunoscut, din păcate, de suceveni sub numele de „Parcul 3 bărboși” din cauza chioșcului pe care, în mod surprinzător, îl găzduiește. Parcul din zona patinoarului din Suceava (7.600 de metri pătrați) oferă o imagine de loc părăsit, cu alei neamenajate, din pământ bătători și câteva fire de iarbă. Potențialul acestui spațiu nu este deloc bine pus în valoare.
Cel mai nou parc din Suceava este Parcul Uniunii Europene (5.370 de metri pătrați), zona fiind cunoscută de majoritatea sucevenilor ca zona „la steaguri”. Cel mai neîngrijit parc rămâne cel din spatele Gării Ițcani, care, în ciuda suprafeței destul de mari (4.440 de metri pătrați) pare uitat de autorități, dar nu și de indivizii dubioși care își fac veacul în zona Gării Suceava Nord. Pe lista cu parcurile din Suceava, întocmită de Direcția Domeniului Public, se află, în mod surprinzător, și Parcul Mărășești (3.600 de metri pătrați), zonă constituită într-o piață ce are în centru o fântână arteziană, dar nu și vegetație.
Parcul „Simion Florea Marian” (2.650 de metri pătrați) și Parcul de lângă Policlinică (1.800 de metri pătrați) sunt mai puțin vizitate de sucevenii dornici să se relaxeze din cauza poziției foarte aproapiate de artere intens circulate din Suceava. Nici în Parcul de lângă Spitalul Județean de Urgență (1.950 de metri pătrați) sau în Parcul PTTR (630 de metri pătrați) nu s-a mai intervenit de multă vreme, cele două locații având un aspect dezordonat și deloc curat.
– Nici o amendă pentru distrugerea spațiilor verzi din Suceava, în 2007
Spațiile verzi amenajate de-a lungul străzilor din Suceava folosesc drept locuri de parcare pentru mașinile conduse de șoferi tupeiști și drept cărări pentru pietonii fără bun simț. În fiecare primăvară, între betoane, spațiile care ar trebui să fie acoperite cu iarbă „răsar” ca suprafețe cu pământ bătătorit. Astfel, cartierele Obcini, Zamca sau Burdujeni, în care nu există practic nici un parc, sunt văduvite și de puțina verdeață care ar mai putea răsări primăvara. Cu toate acestea, nici un sucevean lipsit de educație și de simț estetic nu a fost amendat anul acesta pentru distrugerea sau atentarea la spațiul verde din municipiu. Autoritățile locale se concentrează mai mult pe amendarea șoferilor care parchează în locuri amenajate fără să și plătească pentru asta, decât pe sancționarea celor care confundă spațiul verde cu un loc în care își pot lăsa fără jenă autoturismul.
Culmea tupeului este însă amplasarea de chioșcuri, birturi sau restaurante direct pe spațiul verde din interiorul unui parc. Deși este lăsat în paragină de câțiva ani, Parcul din spatele Gării Ițcani este „garnisit” cu un chioșc și un birt care s-au construit, cu autorizații de la Primărie, chiar în interiorul parcului. De parcă nu era suficientă amplasarea pe spațiul verde, birtul dispune și de o terasă generoasă ca suprafață. La nici 20 de metri de localul care comercializează băuturi alcoolice, a fost amenajat un modest loc de joacă pentru copiii din cartierul Ițcani. Chioșcul „La trei bărboși” este bine cunoscut de sucevenii care preferă o plimbare prin Parcul de lângă Palatul de Justiție pentru faptul că funcționează în interiorul parcului de mai mulți ani. Având toate autorizațiile necesare de la Primărie, chioșcul a fost modernizat în 2006, semn că va dăinui pe spațiul verde al municipiului. În Parcul Central, funcționează terasa restaurantului „Underground”, care are caracter sezonier și este amplasată pe o suprafață asfaltată a parcului.
Chiar dacă din punct de vedere statistic municipiul Suceava se situează printre localitățile care dispun de o suprafață generoasă de spații verzi, acestea sunt inegal distribuite, majoritatea parcurilor fiind concentrate în zona centrală a orașului. Modul în care aceste spații sunt întreținute de autoritățile locale și păstrate de locuitorii Sucevei lasă mult de dorit. Sucevenii au încă, în mod cert, foarte mult de învățat din acest punct de vedere de la alte localități din țară.
