Pandișpan cu banane și glazură caramel

Este o prăjiturică din cele ”de familie”, fără multe pretenții, dar care e și pufoasă, și gustoasă, și destul de ușor de pregătit acasă.
Avem nevoie de:
3 banane mari, 1,5 pahare zahăr, 3 pahare făină albă, 2 plicuri praf de copt, 6 ouă, o lămâie, puțină sare, 6 linguri ulei, jumătate de pahar de apă, zahăr vanilat după preferință; pentru glazură – 2 plicuri glazură caramel dacă preferați versiunea rapidă sau, dacă vrem să facem în casă glazura perfectă, un pahar zahăr, un pahar smântână grasă lichidă, 100 g unt cu 80 la sută grăsime, opțional un strop esență de rom
Preparare:
Pentru blatul de 30×40 cm avem nevoie de un castron mare foarte curat și două mai mici. Separăm albușurile și le punem în castronul mare. Gălbenușurile le punem în unul dintre castroanele mai mici, apoi adăugăm peste ele puțin din zahărul tos, uleiul și coaja rasă de lămâie, eventual zahărul vanilat. Amestecăm să devină ca o maioneză și adăugăm bananele zdrobite peste gălbenușuri, apoi apa. În celălalt castron mai mic punem făina, praful de copt și amestecăm foarte bine. În castronul mare punem peste albușuri puțină zeamă de lămâie și puțină sare. Le batem bine și adăugăm câte puțin zahăr, până devine totul o bezea consistentă. Amestecăm ușor în bezea compoziția cu banana, apoi făina cu praf de copt. Punem hârtie de copt în tavă și turnăm compoziția, apoi o nivelăm frumos și o coacem cca. 35 de minute la foc mediu. Pentru a vedea dacă e gata, facem testul cu scobitoarea – o scobitoare înfiptă vertical în mijlocul prăjiturii și extrasă brusc ar trebui să nu păstreze nici o firimitură sau urmă lipicioasă de aluat. Dacă a trecut acest test și este ușor rumenit deasupra, iar la lovire cu degetul sună a gol, pandișpanul e gata. Îl scoatem și îl extragem ușor din tavă, dar nu ne chinuim să scoatem hârtia. Între timp preparăm glazura. Dacă e din cea de la magazine, așteptăm să se răcească prăjitura înainte de aplicare. Dacă pregătim glazura acasă, o aplicăm cât e călduță prăjitura. Ca să facem glazura, punem într-un vas perfect curat zahărul cu 2 linguri de apă și lăsăm să se topească, fără a amesteca. Când face bule foarte mari și se îngălbenește pe margini, amestecăm doar prin rotirea ușoară a oalei. Caramelul nu trebuie să devină maro închis, pentru că va fi amar. E preferabil să fie auriu-roșcat, dar gusturile diferă. Când a ajuns la culoarea dorită, punem puțină sare, apoi untul și dăm oala deoparte de pe foc. Amestecăm până se topește untul și adăugăm smântâna. Punem din nou pe foc și fierbem, amestecând mereu, până ce are consistență de sos gros, care curge mai greu de pe lingură. Este esențial să fie destul de fiartă glazura. Dacă nu e fiartă destul, va curge de pe prăjitură. Esența de rom se pune la final, dacă folosim. Se toarnă glazura caldă peste prăjitură și se nivelează repede, eventual se presară deasupra puțin susan ori mici perle de zahăr. Dacă a fost bine făcută, glazura se va închega și va rămâne lucioasă. După o oră la temperatura camerei, înainte ca glazura să fie complet întărită, dar când nu mai există pericolul să curgă, se taie prăjitura bucăți, dar nu se mișcă de pe loc. Abia după alte 2-4 ore se pot aranja prăjiturelele pe platouri, chiar una peste alta, fără a se strica aspectul. Prăjitura se poate răcori mai rapid la frigider, dar este posibil ca glazura să piardă luciul. Va rămâne oricum extrem de gustoasă, chiar și fără sclipiri la suprafață…