Organizațiile de mediu doresc un plan de reconstrucție ecologică a Vârfului Mestecăniș

Recenta decizie a Curții de Apel Cluj prin care Hotărârea de Consiliu Local a comunei Pojorâta din 9 august 2010 vizând transferul gratuit către Consiliul Județean Suceava a suprafeței de 9 hectare de teren a fost anulată a resuscitat și activitatea organizațiilor de mediu din Suceava în problema gropii de gunoi construită pe Vârful Mestecăniș, la aproape 1.100 de metri altitudine.
Florin Grădinariu, președintele Asociației Biosilva Suceava, a menționat că un plan de reconstrucție ecologică a Vârfului Mestecăniș ar fi varianta cea mai corectă în acest caz.
„Asociația Biosilva consideră că lucrările de construcție a depozitului de deșeuri trebuie să înceteze de urgență și că se impune organizarea unei dezbateri publice pentru găsirea de noi soluții pentru gestionarea deșeurilor din județul Suceava, la care să participe reprezentanții Consiliului Județean Suceava, ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai Direcției de Sănătate Publică și ai altor instituții implicate, specialiști în domeniul mediului, precum și reprezentanții ONG-urilor de mediu și cetățeni din județul Suceava. Totodată, este absolut necesar ca cei care au aprobat și au decis că amplasarea gropii de gunoi în Vârful Mestecăniș este o soluție corectă să răspundă public în fața cetățenilor care au ieșit în stradă în vara anului 2015 pentru stoparea construcției acestei gropi de gunoi și care au semnat petiții în acest sens, dar și în fața oamenilor legii, care ar trebui să se autosesizeze și să verifice dacă în acest caz nu s-au comis infracțiuni, având în vedere că cea mai mare parte a banilor publici primiți pentru implementarea proiectului Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor în Județul Suceava finanțat prin Programul Operațional Sectorial – Mediu au fost cheltuiți fără rost”, a arătat Florin Grădinariu.
Tentativele de a stopa construcția gropii de pe Mestecăniș, sortite eșecului
Tentative de a opri construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș au fost și anul trecut, dar toate au fost ignorate de autorități. Președintele Asociației Biosilva a precizat că în luna mai a anului trecut a fost inițiată o dezbatere publică în Suceava cu tema “Depozitul ecologic de deșeuri Pojorâta – Proiect de succes sau dezastru ecologic?” la care au fost prezenți președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, directorul Agenției de Protecție a Mediului, Vasile Oșean, șeful Direcției de Sănătate Publică Suceava, Ludovic Abiței, reprezentantul localnicilor din Valea Putnei, Aristide Maxim, precum și reprezentanți ai ONG-urilor de mediu. Ulterior, peste 2.000 de persoane au semnat petiția pentru stoparea gropii de gunoi de pe Mestecăniș, iar pe 5 iunie 2015, de ziua Mondială a Mediului, peste 500 de cetățeni au participat la un protest împotriva proiectului, pichetând sediul Consiliului Județean și cel al Agenției de Protecție a Mediului din municipiul Suceava.
Ce soluții propun asociațiile de mediu
Reprezentanții Asociației Biosilva spun că au depus la Consiliul Județean Suceava un set de soluții menite să îmbunătățească, în mod real, sistemul actual de gestionare a deșeurilor, încă nefuncțional, în vederea limitării la minim a utilizării depozitului de deșeuri amplasat în comuna Pojorâta.
Astfel, printre cele mai importante soluții propuse au fost:
– Stabilirea unor ținte cantitative pe termen scurt (5 ani) și mediu (până la 10 ani).
Spre exemplu: 30% reducere a generării de deșeuri până în 2020, respectiv 50% până în 2025 (măsuri de reducere prezentate mai jos); 50% redirectare de la rampă a deșeurilor până în 2020, 80% până în 2025 (peste 200 de orașe europene au reușit să atingă ținta de 80% redirectare de la rampă, prin soluțiile prezentate mai jos, în perioade cuprinse intre doi și 15 ani).
– Separarea deșeurilor și asimilabile la sursă pe trei tipuri de deșeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă și materiale plastice) și fracția reziduală (pentru eliminare prin depozitare), nu în două fracții (uscată și umedă), așa cum prevede actualul sistem;
– Colectarea deșeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a deșeurilor, pe categorii, după următorul model: Miercuri, vineri și duminică – deșeuri biodegradabile; Luni și joi – deșeuri reciclabile. Marți și sâmbătă – fracția reziduală. Deșeurile sanitare, scutecele și alte produse de igienă vor fi colectate alături de fracția reziduală.
– Implementarea sistemului PAYT – „plătești-pentru-cât-arunci”, ceea ce va motiva cetățenii să arunce mai puțin, va încuraja colectarea selectivă și va penaliza producerea deșeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deșeurile reciclabile și cele compostabile ar putea fi ridicate gratuit, însă pentru deșeurile reziduale se plătește suplimentar. Deșeurile reciclabile și compostabile care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracția reziduală. În Slovenia, sistemul PAYT a fost implementat astfel: locuitorii orașului erau încurajați să aducă materialele reciclabile colectate separat direct la un centru de colectare. Aici deșeurile erau cântărite, iar locuitorii erau răsplătiți în puncte care se deduceau din factura lunară de salubrizare. În prezent, prin acest sistem se colectează aproximativ 30 de tone pe an, fără să fie nevoie de implicarea operatorilor de salubritate.
– Compostarea deșeurilor organice, biodegradabile, atât in zona urbană, cât și în cea rurală;
– Program de asistentă gratuită pentru educația cetățenilor cu linie verde de apel telefonic gratuit, ateliere, seminarii susținute de experți, materiale informative și expertiză din partea ONG-urilor locale/în domeniu;
– Înființarea unui centru comunitar de Reutilizare, Reparare și Deconstrucție, care poate aduce beneficii financiare considerabile primăriilor și cetățenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale și resurse care altfel ar ajunge la rampa de deșeuri. Cetățenii ar putea dona aici produse, materiale de care nu mai au nevoie. Acestea ar fi reparate și revândute la prețuri accesibile. Centrele vor colecta unelte, mobilă și alte obiecte de la proprietari sau din clădiri vechi. În Gothenburg, Suedia, există cel mai mare ecoparc din lume. Kretsloppsarken este exemplul perfect de aplicare practică a ierarhiei “zero deșeuri”. Localnicii sunt educați în privința prevenției generării deșeurilor; reintroduce în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viață deșeurilor și sortează în scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat și refolosit. Centrul de “minerit urban” Kretsloppsarken produce 1,2 milioane de euro/anual în beneficiul municipalității Gothenburg.
Astfel, Asociația Biosilva consideră că este vital să fie îmbunătățită transparența decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum și să poată fi efectiv implementat, iar deciziile de până acum să fie asumate de cei care le-au luat și să fie corectate prin soluții viabile implementate cu succes în alte țări europene, și nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății cetățenilor, economiei locale și a mediului înconjurător.