Unii copii sunt înzestrați cu capacitatea de a-și organiza timpul, prioritățile, sunt ordonați din fire, responsabili și acordă atenție sporită activității școlare. Poate fi o caracteristică a temperamentului lor, o înzestrare naturală, o consecință a educației din familie etc.
Alții au nevoie de ajutor în organizarea timpului de studiu. Cauzele nu sunt neapărat lipsa de interes sau de responsabilitate. Ele pot să țină și de volumul foarte mare de lucru din anumite perioade, în care copilul simte uneori că nu mai face față, că nu-i ajunge timpul, că nu mai poate să se organizeze.
Din acest motiv el poate risipi mult timp pentru lucruri minore, chiar fără importanță, apoi devine frustrat, speriat și chiar depresiv sau indiferent.
Lipsa intervenției unui adult în astfel de situații poate degenera în perpetuarea stării, în acceptarea acesteia, în dezvoltarea lipsei de interes. Copilul copleșit poate să tragă concluzia greșită că „orice ar face nu obține rezultate”, „că este inutil efortul său”, „că oricum nu poate termina”, ceea ce poate conduce la subapreciere sau la acceptarea mediocrității.
Ajutorul ar putea consta pentru început în stabilirea câtorva lucruri generale. Mai ales pentru acei copii care au o tendință naturală de a fi dezordonați, este important să se urmărească formarea unui program încă de la început (sau când începe să se manifeste dezordinea în lucruri și timp de studiu).
Locul și timpul efectuării temelor ar trebui să fie bine specificat în programul zilnic și să rămână aceleași. Dacă copilul are camera lui, un birou, locul de studiu este clar, dacă nu, trebuie stabilit, în așa fel încât să nu fie deranjat sau distras de alte persoane sau alte activități.
Este bine să deprindă obiceiul de a ține în același loc rechizitele și toate materialele necesare pentru școală. Ordinea între acestea ar putea fi refăcută zilnic, după ce își face ghiozdanul pentru a două zi.
Programul orar poate fi stabilit împreună cu copilul, în funcție de vârstă și situația fiecăruia (volum de muncă necesar, unii vin acasă cu temele rezolvate etc.).
Este indicat să se evite începerea temelor imediat după venirea copilului de la școală (are nevoie de recreere și odihnă), dar nu este cazul să fie amânate pentru ore foarte târzii sau pentru motive neîntemeiate.
Perioada stabilită ar putea fi folosită și în zilele în care nu există teme, pentru alte activități: citit, desen, un proiect viitor, repetare pentru un test care se apropie, cuvinte pentru limba străină studiată etc. Acest lucru menține clar timpul destinat studiului.
Copilul trebuie să învețe să-și organizeze materialele, fișele, pe dosare pentru a le găsi mai ușor când are nevoie de ele. Chiar dacă la început numărul acestora nu este foarte mare, cu timpul va fi din ce în ce mai greu și va lua din ce în ce mai mult timp pentru a fi găsite la nevoie. Dacă deprinde gustul pentru ordine îi va fi mult mai ușor pe întreaga perioadă de școlarizare.
Cu răbdare din partea părinților și supraveghere constantă se dobândește acest lucru chiar și de către copiii foarte dezordonați. Părinții trebuie să fie constanți și perseverenți și să aprecieze fiecare îmbunătățire.
Programul de studiu trebuie întotdeauna să se finalizeze cu echiparea ghiozdanului și verificarea ținutei pentru a două zi. Nu este bine să fie acceptate amânări sau „uitări”. Se va forma o deprinderea care se va demonstra utilă în timpul școlarizării, și de ce nu, și după aceea.
Felul de a fi al copilului nu este o scuză. Orice copil poate singur, sau cu ajutor din partea părinților, să-și organizeze corect și eficient programul de studiu, pentru a câștiga timp și pentru celelalte activități necesare lui.
În familiile în care există un program clar pentru mese și odihnă ca și pentru alte activități este mai ușor să se integreze și timpul de studiu al copiilor.
www.problemele-copilului-meu.ro
