Mult așteptata trecere la ora de vară nu este chiar de bun augur pentru economie așa cum s-a crezut până acum.
Ora de vară nu contribuie la economisirea de energie, ba chiar dimpotrivă, duce la creșterea cheltuielilor. Cel puțin aceasta este concluzia la care a ajuns Matthew J. Kotchen, profesor de economie ambientală la Universitatea Santa Barbara din California.
Timp de doi ani, profesorul Kotchen, ajutat de asistenta sa Laura E. Grant, a studiat efectele orei de vară în statul Indiana, unde în 2005 doar un număr mic de districte, mai precis 15 din 92, au adoptat ora de vară, în timp ce în anul următor, întregul stat „și-a potrivit ceasul” cu o oră înainte.
Tot ce au făcut cercetătorii a fost să compare consumul de curent între districte în perioada 2005-2006, concluzia lor fiind clară: teoria conform căreia ora de vară este mai convenabilă din punct de vedere economic este doar un mit, care nu este confirmat de realitate.
Noua teorie vine după ani de elogii aduse orei de vară. Susținătorii vechilor ipoteze afirmă că ora de vară are multiple beneficii, precum diminuarea numărului de accidente rutiere, a criminalității, ea fiind benefică chiar și pentru sănătate.
Ziua lungă, facturi mari
Folosindu-se de datele concrete obținute, Matthew Kotchen a demonstrat însă că ora de vară „ustură” la portofel.
Potrivit specialistului, facturile consumatorilor din Indiana au crescut cu unu până la patru procente, costurile suplimentare fiind 8,6 milioane de dolari. La acestea mai adaugă între 1,6 și 5,3 milioane de dolari, sumă provenită din emisiile mai mari de gaz de seră produse din cauza centralelor electrice alimentate pe carbon.
„În nici un studiu nu am găsit date mai clare și mai evidente de atât. Este un lucru demonstrat că odată cu trecerea la ora de vară se aprind mai puține becuri și se consumă mai puțină energie, însă asta doar în lunile de primăvară. Însă odată cu sosirea verii, după amiezele devin mai călduroase. Faptul că sunt și mai lungi duce la un consum mai mare de energie din cauza aparatelor de aer condiționat, care au un consum mai mare decât cea economisită cu iluminarea”, spune Matthew Kotchen.
Pentru susținătorii orei de vară, semnalul de alarmă lansat de profesorul Kotchen nu e chiar așa de grav. „Populația din Indiana a cheltuit practic pentru electricitate cam cu un dolar și 36 de cenți mai mult. În această sumă modică sunt incluse mai multe ore de lumină, mai puțină criminalitate pentru că se întunecă mai târziu și există șansa de a face mai multe activități în aer liber, care sunt de bun augur pentru sănătate. Nu am nici un dubiu care ar fi răspunsul dacă oamenii ar avea dreptul să aleagă”, spune fizicianul Robert Douglas, reprezentant al National Research Council.
Ora de vară
Ideea orei de vară datează chiar din perioada Imperiului Roman, când localnicii își reglau orologiile sau clepsidrele cu apă în mod diferit în funcție de perioada din an.
Însă ideea de a avea mai multe ore de lumină în timpul verii datează de la începutul secolului trecut, când în 1905, un jucător de golf din Marea Britanie, William Willett, a încercat să codifice schimbarea orei pentru a putea juca mai mult.
În Canada și Statele Unite, primele experimente au fost realizate în timpul Primului Război Mondial.
În America, factorul care a „convins” multe dintre statele federale să adopte ora legală a fost embargoul petrolifer din 1973. În 2006, Congresul SUA a decis obligativitatea trecerii la ora de vară în toate cele 50 de state.
În Europa, această inițiativă a început să se generalizeze în 1974, după prima criză a petrolului. Atunci, unele țări au hotărât să-și dea ceasul înainte pentru a profita de lumina soarelui și a consuma mai puțin curent electric pentru iluminat.
Directiva europeană stipulează data de începere a perioadei în care funcționează „ora de vară” (ultima duminică din luna martie, în care ceasul se dă înainte cu o oră) și sfârșitul perioadei (ultima duminică a lunii octombrie, când se dă înapoi cu o oră).
