Luni a avut loc licitația pentru drepturile de televiziune a partidelor din Liga (poreclită) Profesionistă de (așa-zis) Fotbal, prescurtat LPF. Ca atare, parodia de licitație a avut loc chiar la sediul numitei instituții, al cărei unic până acum și, crede el, pe viață președinte este numitul Dragomir Dumitru, de profesie milițian comunist, la rubrica „ocupația” din fișa sa personală putând fi trecute sumedenie de chestii, precum: președinte de club de fotbal, pușcăriaș (cu executare!), deputat, constructor ilegal de cârciumi, precum și cea de veșnic preș. al LPF.
Cu așa om la cârmă, nu e de mirare că între ceea ce se joacă la noi și ceea ce este fotbalul adevărat distanța este cosmică. Ea devine vizibilă și pentru orbi atunci când, în toiul verii, în timp ce fotbaliștii din lumea largă sunt la plajă și bere, ai noștri joacă tururile preliminare ale cupelor europene, din care sunt eliminați tot mai devreme și la scoruri tot mai mari… și stați nițel, că încă nu s-au jucat cele de la vară! Atunci să vedeți mardeli ce-o să luăm de la Dudelange din Luxemburg și Sliema Wanderers din Malta, că de Skonto Riga nici nu ne mai putem apropia!
Ei bine, luni n-am urmărit live licitația transmisă pe nu știu ce site, că nici nu mă interesa. Am citit însă, ieri și alaltăieri, reportaje de la fața locului, în care mi se relatează despre desfășurarea acesteia. Nu m-a interesat nici ce se spunea despre atmosfera jegoasă, cu glume de milițian îmbătat cu băuturi contrafăcute la bufetul din dosul autogării, nici despre apatia și chiar sictirul cu care licitau niscai televiziuni (apropo: salut inițiativa TVR de a nu se înscrie la licitație; cine are interesul ca banul public să se irosească pe niște panarame de fotbaliști și de arbitri?), ci doar rezultatul final al evenimentelor: din preconizatele 135-150 de milioane de euroi pe care conta milițianul poreclit Corleone, abia de s-au adunat vreo 50, reprezentând contravaloarea transmiterii a vreo două meciuri de fiecare etapă. Mult, obositor de mult. Iar suma e de-a dreptul exorbitantă.
În fond, ce să vezi de banii ăștia? Cum îi crește lui Zicu burta de la o etapă la alta? Cum la coate-n gură se acordă zâmbete în loc de cartonașe roșii? Cum dă autogoluri Moți și cum scoate brazde Bănel? Mersi frumos. Oricum, așa cum fotbalul nostru se îndreaptă vertiginos spre cota zero barat, tot atât era să fie și suma plătită la licitații. Eu știam că la LPF a luat-o invers: din ce în ce mai puțin! Exact cât fotbal vedem. De aia zic să s-a plătit, totuși, prea mult.
