Candidatul independent Sorin Oprescu a declarat, miercuri, după ce a fost primit în audiență de Papa Benedict al XVI-lea, că este emoționat că o astfel de personalitate l-a chemat să îl felicite și a opinat că s-a făcut o nedreptate Catedralei Sfântul Iosif prin „agresarea spațiului public”.
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, candidatul independent Sorin Oprescu a fost primit în audiență, miercuri, de Papa Benedict al XVI-lea, în calitate de invitat special.
„Sunt emoționat fiindcă m-am aflat față în față cu un simbol al lumii creștine. Și, mai ales, fiindcă o astfel de personalitate m-a chemat să mă felicite. Binecuvântarea sa m-a încurajat. Sanctitatea Sa a fost informată despre starea de lucruri de la noi de acasă și despre dorința noastră de a îndrepta nedreptățile. Mă bucură că acțiunea mea e considerată utilă și că a avut ecou până la Vatican. Dar mă întristează faptul că din România ajung aici asemenea știri despre cum e încălcată legea și e nevoie de eforturi majore pentru ca ea să fie repusă în drepturi. Gestul meu de impunere a legii este considerat unul excepțional, ieșit din comun. Iar asta spune multe despre anormalitatea din societatea noastră. Nedreptate s-a făcut Bisericii Catolice, Catedralei Sfântul Iosif și mai ales bucureștenilor prin agresarea spațiului public. Nu mai vorbesc de sfidarea legii monumentelor, a spațiului de protecție, a normelor urbanistice și de trafic, ci de o bucățică din inima Bucureștiului care a fost frântă, cum bucăți din România au fost frânte și pierdute”, a declarat Oprescu, la ieșirea de la Vatican, potrivit comunicatului.
Primarul general al Capitalei a menționat că dialogul cu Papa Benedict al XVI-lea îi dă încredere și curaj pe viitor.
„Crezul meu e că nimic nu se poate construi fără să ai de partea ta dreptatea, legile și credința. Vreau să aduc în societatea românească normalitatea. Mă întorc din Piața San Pietro cu niște cuvinte în suflet: «Fiat Justitia Et Pereat Mundus!»”, a adăugat el.
Potrivit sursei citate, Oprescu a mai spus că și în România există „o vorbă”, anume că „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”.
„Este o vorbă care descrie corect o realitate strâmbă. Cei care își văd de treabă, își plătesc taxele, respectă regulile de circulație sunt de multe ori fraierii societății. Ei au de suferit și ies întotdeauna în pierdere. Ceilalți, care abuzează și încalcă legile, sunt cei care profită și au de câștigat. Vizita mea aici, discuția mea de astăzi sunt dovezi că o faptă bună poate fi recunoscută și susținută. Și vreau ca asta să devină ceva obișnuit în România”, a conchis Oprescu.
Surse apropiate lui Oprescu declaraseră, marți, pentru MEDIAFAX, că primarul general al Capitalei, merge la Vatican, la o audiență cu Papa Benedict al XVI-lea, la propunerea Bisericii Catolice din România, protocolul prevăzând o audiență generală, la care participă invitați speciali. Aceleași surse au arătat că vizita lui Oprescu la Vatican este făcută la propunerea Bisericii Catolice din România, ca urmare a suportului pe care primarul general l-a manifestat în cazul Catedralei Sfântul Iosif. Sursele citate au precizat că în cadrul audienței urma să fie tratat și acest subiect.
În 22 octombrie, societatea Millennium Building Development a fost somată de către Primăria Municipiului București să înceteze lucrările la Cathedral Plaza, întrucât autorizația de construire din 24 februarie 2006 a expirat. Proiectul Cathedral Plaza vizează construirea lângă Catedrala Sfântul Iosif din Capitală – considerată monument istoric – a unui imobil cu patru niveluri la subsol, cu garaje pentru 200 de mașini, parter și 19 etaje, de 75 metri înălțime.
Sorin Oprescu declara atunci că, pe lângă somarea societății Millenium Building de a opri lucrările la Cathedral Plaza, au fost înregistrate la Tribunalul București două cereri prin care se solicită instanței să constate nulitatea absolută a concesionărilor terenurilor. Acesta preciza că a dorit ca instanța să se pronunțe și asupra proprietății suprafețelor de teren din zona intersecției străzilor General Berthelot și Luterană, explicând că în 29 octombrie 1928, Primăria Capitalei a cumpărat un teren în suprafață de 700,96 metri pătrați, din care au fost folosiți doar 359,30 metri pătrați, rămânând municipalității o suprafață de 341,66 de metri pătrați.
