Utilizarea antibioticelor în gripă, răceli, majoritatea durerilor de gât și bronșitelor care sunt cauzate de viruși, nu de bacterii, face mai mult rău decât bine, deoarece bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane și se pot răspândi dintr-o țară în alta, arată OMS.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat, luni, într-un comunicat, că Ziua mondială a Sănătății din acest an, celebrată în 7 aprilie, se desfășoară sub sloganul „Combate rezistența la antibiotic, utilizează rațional, acționează astăzi ca să poți vindeca și mâine”.
În acest context, OMS face apel la factorii de decizie din fiecare țară, la medici umani și veterinari, la fermieri, la companiile de medicamente, dar și la pacienți să folosească cu prudență antibioticele, odată din cauza efectelor nedorite cum ar fi rezistența la tratament, cum se întâmplă în cazul tuberculozei, dar și pentru că cercetarea pentru molecule noi se desfășoară cu dificultate.
Cu cât antibioticele sunt utilizate mai mult, cu atât bacteriile devin rezistente
„Antibioticele sunt medicamente extrem de importante pentru tratarea sau prevenirea tuturor tipurilor de infecții cauzate de bacterii. Cu toate acestea, cu cât antibioticele sunt utilizate mai mult, cu atât bacteriile devin rezistente la ele. Este un fenomen natural și are loc în întreaga lume, în special acolo unde antibioticele sunt utilizate și utilizate abuziv și în exces. Ele trebuie folosite echilibrat, doar atunci când sunt necesare din motive terapeutice. Motivul parțial al utilizării în exces a antibioticelor este că oamenii le folosesc pentru a trata gripa și răcelile. Acest boli, precum și majoritatea durerilor de gât și bronșitelor, sunt cauzate de viruși, nu de bacterii, astfel că administrarea de antibiotice nu va genera vindecarea, putând face mai mult rău decât bine, deoarece bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane și se pot răspândi dintr-un loc în altul sau dintr-o țară în alta. Rezistența la antibiotice se răspândește. Acestea pot fi transmise de la om la om, de la animal la om și invers, între animale și în tot mediul înconjurător”, se arată în comunicatul OMS România, transmis MEDIAFAX.
Tratamentul infecțiilor cauzate de bacterii rezistente necesită medicamente mai scumpe, durează mai mult și poate implica internări prelungite. De exemplu, medicamentele utilizate la tratarea tuberculozei multidrog-rezistente pot fi mult mai scumpe decât medicamentele antituberculoase obișnuite, utilizate în mod normal.
În plus, antibioticele sunt utilizate pentru a preveni infecțiile bacteriene, însă doar pentru motive specifice, de exemplu în timpul și la scurt timp după anumite operații chirurgicale și analize diagnostice, cum ar fi introducerea unor mici sonde în corp. În aceste situații, utilizarea durează doar 24 de ore, a precizat sursa citată.
Antibioticele sunt utilizate și în lanțul trofic, mai ales ca factori de susținere a creșterii în producția de alimente de proveniență animală. Această practică este interzisă în Uniunea Europeană (UE), însă nu în toate țările Regiunii europene OMS. Uneori, la animale se utilizează cantități mai mari de antibiotice decât la oameni. Rezistența apare și în această situație, înrăutățind și mai mult problema: bacteriile rezistente se răspândesc, prin alimentație, la oameni, inclusiv în spitale și clinici, mai spune comunicatul OMS.
Antibioticele pot să nu mai aibă efect când oamenii au nevoie de ele
Din păcate, o serie nouă de antibiotice nu va apărea foarte repede, întrucât cercetarea și dezvoltarea de medicamente necesită investiții foarte mari, care se vor face doar dacă veniturile ulterioare sunt considerate profitabile pentru companiile farmaceutice.
În aceste condiții, dacă nu se încetează abuzul și utilizarea incorectă a antibioticelor, acestea pot să nu mai aibă efect când oamenii au nevoie de ele.
„Imaginați-vă cum ar fi ca medicul să vă spună că nu există tratament pentru copilul dumneavoastră sau pentru un prieten, deoarece acesta are o infecție bacteriană care nu mai poate fi tratată cu antibiotice. În acest moment deja, în UE, Islanda și Norvegia, 25.000 de oameni mor în fiecare an din cauză că infecțiile bacteriene nu răspund la antibiotice, majoritatea dintre ele apărând în spitale. Societatea s-ar putea întoarce la momentul în care antibioticele nu se descoperiseră, când o infecție simplă putea însemna o condamnare la moarte”, se arată în mesajul OMS.
Bacteriile rezistente apar și se răspândesc rapid. La ora actuală, unele bacterii sunt rezistente la mai mulți agenți, făcând ca infecțiile cu risc mortal, cum sunt cele ale sângelui sau pneumonia, să fie potențial netratabile. În plus, pierderea prevenirii eficiente prin intermediul antibioticelor poate face ca multe intervenții medicale și analize diagnostice avansate (cum ar artroscopia, protezele de șold și operațiile de colon) să devină imposibil de realizat, deoarece antibioticele n-ar mai asigura protecția împotriva infecțiilor bacteriene.
„Rezistența la antibiotice este o problemă urgentă pentru toată lumea. Pentru a opri creșterea ei, fiecare are responsabilitatea de a utiliza antibiotice doar atunci când este nevoie și doar cu prescripție medicală. Numeroase țări din Regiunea europeană OMS au campanii de conștientizare a populației în sensul reducerii folosirii de antibiotice, fapt care contează. Toată lumea poate fi ajutor la rezolvarea acestei probleme”, arată documentul OMS.
Din acest motiv, OMS recomandă să nu fie cumpărate niciodată antibiotice fără rețetă de la medic.
Rezistența antibiotică ne poate duce înapoi în era prebiotică!
„Nu vă așteptați ca medicul să vă prescrie antibiotice pentru orice infecție. Virușii pot cauza multe infecții respiratorii, inclusiv răceli și gripă. Antibioticele vindecă doar infecțiile bacteriene; dacă nu funcționează pentru afecțiunea dumneavoastră înseamnă că nu aveți nevoie de ele, iar în viitor vă pot face mai vulnerabili. Dacă vă sunt prescrise antibiotice, luați-le exact așa cum vă indică medicul sau farmacistul. Urmați tot tratamentul, chiar dacă vă simțiți mai bine. În caz contrar, infecția poate reveni. Nu utilizați niciun medicament prescris pentru altcineva sau pentru altă boală. Încercați să preveniți infecțiile. Spălați-vă mâinile în mod regulat și încurajați-vă familia și colegii să facă la fel. Un alt pas important este prevenirea unor infecții bacteriene prin vaccinare. Fermierii trebuie să utilizeze antibiotice pentru animale doar pe bază de prescripție, nu ca factori de sprijin al creșterii, deoarece bacteriile rezistente se pot răspândi.”, mai spune OMS.
Astfel, OMS recomandă să să se rețină că antibioticele nu sunt întotdeauna necesare.
„Abuzul și utilizarea neadecvată contribuie la rezistența la antibiotice, iar aceasta generează boli mai grave și decese inutile. Rezistența antibiotică ne poate duce înapoi în era prebiotică, atunci când o infecție obișnuită poate duce ușor la deces. Dacă nu acționăm acum, mâine nu vom mai avea cu ce trata!”, conhide Organizația Mondială a Sănătății în mesajul lansat pentru Ziua Mondială a Sănătății.
Potrivit OMS, antibioticele sunt un o subcategorie de agenți antimicrobieni care sunt activi doar împotriva bacteriilor. Pot fi obținute în mod natural din bacterii și mucegaiuri (fungi) sau produse sintetic. Din punct de vedere științific, „antibioticele” sunt doar agenții antimicrobieni produși în mod natural, însă în acest text termenul se referă la toate medicamentele sau la toți agenții împotriva infecțiilor bacteriene.
Apariția rezistenței la antibiotice este un fenomen biologic natural care apare în urma utilizării antibioticelor. Rezistența la antibiotice rezultă din capacitatea bacteriilor de a se opune atacului antibioticelor, putând să apară fie prin mutație, fie prin dobândirea unor gene rezistente de la alte bacterii deja rezistente.
