Olanda se opune ca aderarea României și Bulgariei la Schengen să fie discutată la summitul UE de la jumătatea lui octombrie, apreciind că nu vede „ce s-ar putea schimba până atunci”, potrivit ministrului olandez al Imigrației, citat de AFP.
Bulgaria și România sunt menținute în continuare în afara spațiului Schengen, un semn al reticenței tot mai mari a țărilor deja membre față de extinderea acestei zone europene fără frontiere cu două țări considerate nepregătite să combată filierele de imigrație clandestină.
Un singur refuz este suficient pentru blocarea aderării, deoarece orice decizie privind acceptarea unui nou membru necesită unanimitatea celor 25 de state membre. Două țări, Olanda și Finlanda, s-au opus însă explicit intrării României și Bulgariei în Schengen, în cadrul reuniunii miniștrilor de Interne ai UE de la Bruxelles.
Ministrul polonez de Interne Jerzy Miller, a cărui țară deține președinția UE, a luat act de acest blocaj și a deplâns faptul că promisiunea făcută României și Bulgariei a fost „încălcată”.
„Poziția noastră este clară. Nu suntem favorabili unei aderări în acest moment”, a declarat ministrul olandez pentru Imigrație, Gerd Leers, la Bruxelles.
„Ceea ce am vrut să evităm, este să decidem astăzi și să regretăm mai târziu”, a declarat el, doareace „în acest domeniu, este imposibil să ne mai întoarcem”.
„Poziția noastră privind aderarea lor este negativă”, a declarat la rândul său ministrul de Interne al Finlandei, Päivi Räsänen.
Președinția poloneză vrea un arbitraj al șefilor de stat în timpul summitului lor de la jumătatea lui octombrie, dar ministrul olandez le-a ruinat speranțele. „Ar fi nerezonabil să ridicăm această problemă la summit, deoarece nu vedem ce ar putea să se schimbe până în octombrie”, a afirmat el.
„Trebuie să avem certitudinea că acquis-ul Schengen este pus în aplicare pe deplin, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției și crimei organizate”, a insistat Gerd Leers.
„Dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci aveți o poartă cu opt cele mai bune lacăte din lume, dar în spatele acestei porți, aveți pe cineva care lasă pe toată lumea să treacă și acest lucru ridică o problemă serioasă”, a argumentat el.
O formulă de compromis este discutată. Aceasta prevede o aderare în etape: deschiderea frontierelor aeriene și maritime ale Schengen pentru România și Bulgaria la 31 octombrie 2011, apoi o nouă decizie ar urma să fie luată în iulie 2012 pentru frontierele terestre.
„Formula permite o respingere în 2012”, a subliniat secretarul de stat belgian pentru Imigrație Melchior Wathelet.
Dar el s-a arătat pesimist. „Olandezii au spus nu, și este nu, punct”, a afirmat el. „Dosarul a devenit politic (…), iar problema este că nu se oferă nici perspective, nici soluții” pentru Sofia și București, a deplâns el.
Dificultățile întâmpinate de Grecia pentru a controla frontiera sa cu Turcia au generat dezbateri în alte țări membre Schengen și explică reticențele acestora față de extinderea spațiului fără frontiere cu alte „verigi slabe”, a subliniat un diplomat.
Sofia și Bucureștiul, care au intrat în UE la trei ani după celelalte țări din Europa de Est din cauza pregătirii lor insuficiente, au primit cu dificultate aceste refuz și amenință cu represalii.
Autoritățile române au trecut deja la acte și au blocat la frontierele lor camioane ce transportă lalele olandeze, oficial pe motivul că acestea nu au „pașaport fitosanitar”, un document obligatoriu în UE.
Măsura a fost ridicată joi la presiunea florarilor români, care au anunțat pierderi de 300.000 de euro.
Creat în 1985, spațiul Schengen permite unui număr de 400 de milioane de europeni să circule liber fără pașaport pe teritoriul format din cele 25 de state membre – 22 de țări membre UE (Marea Britanie, Irlanda și Cipru nu au aderat), cărora li se adaugă Elveția, Norvegia și Islanda – care au acceptat în martie 2011 și Liechtensteinul, a cărui aderare va deveni efectivă la sfârșitul anului.
