Fotbal pe pîine

O scrisoare larg deschisă



Foarte nostimă misiva adresată lui Hagi de suporterii Farului. Ne reține în mod repetat atenția faptul că ei, suporterii, suferă din greu pentru echipa de la malul mării. N-ar fi exclus să aflăm că însăși lacrima lui Ovidiu a picurat la vreo înfrîngere antică a echipei din Pontul Euxin. Le-aș ura sincer suporterilor constănțeni ca aceasta să rămînă cea mai mare suferință din viața lor, dar mi-e să nu se interpreteze că doresc retrogradarea “rechinilor”.
Pe de altă parte iată ce se întîmplă cînd accepți încă din timpul vieții onoruri acordate de obicei post mortem, a se vedea peluza Cătălin Hîldan. Hagi ar fi trebuit să se împotrivească de la bun început ca stadionul din Constanța să poarte numele lui. Cetățean de onoare nu era de ajuns? Este drept, gestul gîdilă plăcut orgoliul, iar machedonul are așa ceva din belșug, poate pe bună dreptate. Un clasic rus ne învăța că modești ar trebui să fie numai proștii, că au și de ce… Ne aducem aminte de cuvintele strigate acum ceva ani la o conferință de presă: “Ar trebui să-mi faceți statuie, bă!” Noroc că erau vorbe aruncate la surescitare, altfel și-ar fi petrecut restul vieții făcîndu-i freza, în condițiile în care porumbeii contribuie consistent cu fixativ.
După părerea mea, în chestiunea cu numele stadionului Hagi nu adoptă atitudinea justă. El cade în păcatul acela vechi de pe meleagurile noastre: cei care contestă sunt manipulați. Cînd de fapt atît îi duce pe ei mintea. Hagi ar fi trebuit să refuze elegant polemica și să ceară el însuși repunerea lucrurilor pe făgașul firesc, adică să lase pe seama generațiilor viitoare botezarea stadionului cu numele său. Cît despre demersul suporterilor fariști, îmi aduc aminte de bancul acela cu Bucă Ion, cel care nu-și agrea numele, schimbîndu-l în Bucă Vasile… În concluzie, un nume rezonant ar putea fi Arena Mazăre, că doar n-ar fi primul primar cu nume de stadion!