În urmă cu doar câteva decenii, copilăria era definită de sunetul mingii care se lovea de asfalt, de strigătele de bucurie din parcuri și de paginile groase ale cărților de povești. Astăzi, peisajul s-a schimbat radical. Ecranele au devenit o parte intrinsecă a vieții, iar copiii noștri sunt, fără îndoială, prima generație cu adevărat digitală. Dar ce înseamnă cu adevărat această transformare pentru dezvoltarea lor și ce responsabilitate ne revine nouă, adulților?
Tehnologia este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, este o resursă educațională inestimabilă, un portal către informație, artă și noi moduri de a socializa. Pe de altă parte, poate fi o sursă de distragere, de anxietate și de izolare. Cheia nu este să o demonizăm, ci să o înțelegem, pentru a o putea gestiona eficient.
Creierul unui copil este un teren fertil, aflat într-un proces intens de dezvoltare, în care se formează conexiuni neuronale esențiale pentru viitor. Cercetările științifice arată că expunerea excesivă la ecrane, în special în primii ani de viață, poate avea consecințe importante asupra structurii și funcționării sale. Un efect al impactului asupra creierului în dezvoltare este fragmentarea atenției. Ecranele sunt concepute pentru a capta și menține atenția prin stimuli vizuali și auditivi rapizi, intermitenți. Acest lucru poate duce la o la un ritm constant de noi informații. Din această cauză, activitățile care presupun concentrare susținută – cum ar fi cititul, studiul sau rezolvarea unor probleme complexe – pot deveni mult mai dificile. Copilul ajunge să aștepte o „recompensă” imediată, iar activitățile mai lente, care aduc satisfacție pe termen lung, își pierd atractivitatea.
Un alt efect se observă asupra dezvoltării limbajului și a gândirii critice. Multe aplicații și jocuri video se bazează pe acțiune rapidă și pe imagini, fără a solicita interacțiune lingvistică. Această caracteristică poate întârzia îmbogățirea vocabularului și dezvoltarea abilităților de comunicare. În plus, gândirea critică, creativitatea și imaginația se dezvoltă adesea în momentele de plictiseală și reflecție, atunci când copilul este stimulat să creeze povești sau lumi proprii. Ecranele tind să umple aceste spații de liniște, reducând oportunitățile pentru inovație și autoexplorare.
În primii ani de viață, între 0 și 2 ani, dezvoltarea creierului este extrem de accelerată. Academia Americană de Pediatrie (AAP) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au emis ghiduri clare pentru protejarea acestei etape critice. În primele 18 luni se recomandă evitarea completă a timpului de ecran, cu excepția apelurilor video scurte cu familia, realizate sub supravegherea unui părinte. Interacțiunea directă, față în față, cu părinții și mediul înconjurător rămâne esențială pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională. Între 18 și 24 de luni, ecranele pot fi introduse într-un mod foarte limitat, exclusiv cu scop educațional și numai sub supravegherea unui adult. În această etapă, este important ca părintele să explice conținutul și să interacționeze cu copilul, stimulând învățarea prin dialog.
În perioada preșcolară, între 2 și 5 ani, copilul își dezvoltă limbajul, imaginația și abilitățile de rezolvare a problemelor. Specialiștii recomandă ca timpul petrecut în fața ecranelor să nu depășească o jumătate de oră pe zi și să fie dedicat conținutului educațional de înaltă calitate. Alegerea materialelor vizionate este la fel de importantă ca durata expunerii. Cercetările publicate în JAMA Pediatrics au arătat că un timp excesiv de ecran la preșcolari este corelat cu întârzieri în dezvoltarea limbajului și a funcțiilor cognitive.
La vârsta școlară mică, între 6 și 12 ani, copiii utilizează ecranele atât pentru învățare, cât și pentru divertisment. În această etapă, este important să existe reguli clare pentru a evita ca timpul de ecran să înlocuiască activitatea fizică sau interacțiunile sociale. Conținutul accesat trebuie selectat cu atenție, astfel încât să fie adaptat vârstei și să sprijine creativitatea și procesul de învățare. De asemenea, utilizarea dispozitivelor ar trebui evitată în ultimele două ore înainte de culcare, pentru a preveni tulburările de somn.
În adolescență, între 12 și 18 ani, accentul se mută pe dezvoltarea socială și emoțională. Adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la comparația socială pe rețelele de socializare, ceea ce le poate afecta stima de sine și starea psihică. Un studiu realizat la Universitatea din Pennsylvania a arătat că limitarea utilizării rețelelor sociale la 30 de minute pe zi reduce semnificativ anxietatea și depresia. Este esențial ca interacțiunile față în față să nu fie înlocuite de contactele online, deoarece acestea contribuie decisiv la dezvoltarea empatiei și a abilităților sociale. În plus, se recomandă evitarea utilizării ecranelor seara târziu, deoarece lumina albastră emisă de dispozitive afectează secreția de melatonină și calitatea somnului, cu impact direct asupra memoriei și atenției.
Pentru adulți, utilizarea ecranelor este strâns legată de muncă, comunicare și divertisment, iar timpul optim nu poate fi definit printr-o limită universală. Totuși, există principii sănătoase de urmat. Regula „20-20-20” este esențială pentru sănătatea oculară: după fiecare 20 de minute petrecute în fața ecranului, este recomandat să privești timp de 20 de secunde un obiect aflat la o distanță de cel puțin 20 metri. Este important, de asemenea, să existe un echilibru între activitățile digitale și cele fizice sau sociale. Expunerea excesivă, în special pentru divertisment pasiv, este asociată cu sedentarism, izolare socială și probleme de sănătate mintală. Este important să se compenseze prin activitate fizică și interacțiuni sociale directe. Un alt aspect fundamental este conștientizarea: înainte de a deschide o aplicație sau de a naviga pe internet, merită să ne întrebăm dacă activitatea este utilă sau reprezintă doar o distragere.
În concluzie, nu este vorba doar despre „cât de mult” timp petreci în fața ecranului, ci mai ales despre „cum” îl folosești. Fie că ești copil sau adult, utilizarea conștientă și echilibrată a tehnologiei este cheia pentru a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile. O relație sănătoasă cu tehnologia înseamnă a fi stăpânul ei, nu sclavul ei.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com
