Trendul cununiilor religioase oficiate în natură, în locuri idilice sau incinte impunătoare a căpătat din ce în ce mai mare amploare în ultimii ani, perechile de îndrăgostiți alegând să-și jure iubire în spații tot mai neconvenționale.
Andreea și Joseph, mirii din povestea noastră, au vrut să primească binecuvântarea relației lor și să trăiască cel mai emoționant moment din ziua nunții în incinta Colegiului Național „Ștefan cel Mare” Suceava, unde un preot, apropiat al familiei, a oficiat taina căsătoriei.
Astfel, sâmbătă, holurile liceului au fost animate, vreme de câteva zeci de minute, nu de elevi gălăgioși, ci de un alai voios de nuntă, martori la întemeierea unei noi familii. După ceremonie, holul principal al liceului, unde este situat și un bust al patronului spiritual Ștefan cel Mare, a fost perfect pentru o mică ședință foto alături de invitați.
Ideea de a-și jura credința în fața lui Dumnezeu în capela din cadrul liceului sucevean îi aparține Andreei, fostă ștefanistă stabilită de ani buni în Franța. Acolo l-a cunoscut pe Joseph, un tânăr francez ai cărui părinți sunt originari din Vietnam. A fost începutul unei frumoase povești de iubire, care a depășit bariere lingvistice, culturale și religioase, concretizată de doar câteva zile într-o nuntă de vis.
Și-au dorit un loc intim, discret, iar capela de la parterul liceului a fost ceea ce căutau
Pentru desfășurarea cununiei religioase, tinerii miri și-au dorit o biserică discretă, intimă, iar mai multe împrejurări i-au condus către capela de la parterul Colegiului „Ștefan cel Mare”. Este prima și, până în prezent, singura cununie oficiată acolo.
„Părinții lui Joseph sunt din Vietnam, aceștia mutându-se în Franța la sfârșitul anilor ‘70. Joseph a fost budist din naștere și crescut în tradiția familiei. Pentru mine, pentru cununia noastră, a decis să primească botezul în credința ortodoxă. Nu ne-am dorit o ceremonie religioasă foarte fastuoasă, amplă, ci mai degrabă ceva relaxant, discret. Până la urmă tot au fost circa 50 de invitați, au mai stat pe culoar, au fost mulți invitați”, a povestit Andreea.
Aceasta a mărturisit că mica bisericuță a fost și o alegere de circumstanță, în final dovedindu-se cel mai potrivit loc pentru cea mai importantă zi. Mai mult de atât, preotul de la capelă, Ciprian Păstrăv, un cunoscut al familiei, a fost foarte înțelegător, iar la dorința miresei, a oficiat o parte din slujbă în limba franceză.
„Am fost relaxați, au fost momente foarte haioase. S-a râs, iar lumea s-a simțit bine”, a mai povestit mireasa.
Nași le-au fost fratele Andreei și soția acestuia, precum și o pereche de prieteni din copilărie ai miresei.
O expoziție de pictură și grafică, cadou pentru fericiții îndrăgostiți
Cei doi tineri și-au organizat nunta de vis în scurt timp, aceștia sosind în România cu doar două săptămâni înainte de marele eveniment. Andreea și Joseph locuiesc în Metz, un oraș din estul Franței.
Tot în Franța s-au și cunoscut în 2006, unde Andreea efectua un stagiu Erasmus, studentă fiind în cadrul Academiei de Studii Economice București, în anul IV.
Iar pentru că ineditul a fost o coordonată a nunții celor doi tineri, aceștia au primit drept cadou de nuntă o expoziție de pictură și grafică semnată de Doina Vianora Catargiu, mama miresei, și Mihai Pânzaru PIM.
Expoziția este găzduită de Galeria „Hol” de la parterul Muzeului Bucovinei, în perioada 18 iulie – 10 august. Sunt prezentate 22 de pânze pictate (portrete, flori și peisaj românesc, european și african) și opt planșe cu grafică.
„Expoziția se dorește a fi o manifestare specială, o dedicație, un cadou de nuntă pentru Andreea, fiica familiei Amfilofie și Doina Vianora Catargiu, și Joseph, alesul francez al inimii sale. Mesajul estetic al expoziției este o urare de căsnicie lungă și fericită, «Casă de piatră» pentru fericiții îndrăgostiți”, arată organizatorii.
În capela liceului a mai avut loc un botez, anul trecut
Directorul adjunct al Colegiului „Ștefan cel Mare”, prof. Gabriel Hacman, a menționat că înainte de ceremonia celor doi, în capela liceului nu mai fusese oficiată o altă nuntă, ci un botez, în 2016. În plus, au fost organizate evenimente de comemorare, slujbe pentru pomenirea celor care nu mai sunt între noi sau cu prilejul zilelor de sărbătoare.
„Este și o mică comunitate care frecventează capela, este și un preot aici. Sărbătorile sunt marcate, la fel și duminicile, însă singura condiție este ca slujbele să nu fie organizate atâta timp cât sunt ore de curs”, a menționat Hacman.
