O nouă specie de țânțari, implicați în transmiterea virusurilor „febrei oaselor rupte” și al unui alt tip de febră, fără tratament, identificată în România

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava avertizează că o nouă specie de țânțari, responsabilă de transmiterea virusurilor care provoacă două boli extrem de grave, a fost identificată pe teritoriul României și solicită populației să ia toate măsurile necesare pentru distrugerea insectelor și prevenirea înțepăturilor acestora.
„Schimbările climatice au luat amploare în ultimii ani, favorizând apariția în țara noastră a unor boli infecțioase specifice altor zone de pe glob. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică informează că, pe lângă țânțarii aparținând speciei Culex pipiens, implicată în transmiterea virusului West Nile, au fost identificați pe teritoriul României țânțari aparținând speciei Aedes albopictus, implicată în transmiterea virusurilor febrei Denga și febrei Chikungunya”, se arată în comunicatul transmis de DSP Suceava.
Febra Denga este numită și „febra oaselor rupte” deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzația că oasele se rup. Printre simptomele bolii se numără febra, durerile de cap, erupțiile cutanate asemănătoare rujeolei și durerile musculare și articulare. Există și situații în care febra Denga poate evolua în una dintre cele două forme severe, cu risc vital: hemoragică și sindromul de șoc Denga.
Febra Chikungunya se manifestă cu dureri articulare îngrozitoare, febră ridicată și umflarea extremităților. La vârstnici cu imunitatea slabă poate fi mortală. Până în prezent nu are tratament.
Riscul de îmbolnăvire este în perioada iunie – noiembrie
Perioada considerată cu risc crescut de îmbolnăvire este iunie-noiembrie și, deși pe teritoriul județului nostru în anul 2019 nu au fost semnalate asemenea patologii, DSP reamintește că larvele de țânțari se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc,); în apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.
„Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire, unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor”, se arată în comunicatul semnat de directorul DSP Suceava, dr. Liliana Grădinariu.
Pentru a împiedica țânțarii să se înmulțească în preajma oamenilor, trebuie luate toate măsurile pentru eliminarea mediului lor de viață favorabil – apă acumulată, gunoaie menajere etc.
Înțepăturile de țânțari se evită purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, utilizând substanțe chimice împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă; împiedicând pătrunderea țânțarilor în casă (plase protecție la ferestre/uși); utilizând substanțe insecticide în locuință / în jurul locuinței; utilizând în locuință aerul condiționat; utilizând plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber; acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.
Direcția de Sănătate Publică Județeană Suceava monitorizează în continuare apariția acestor tipuri de infecții, conform Metodologiei Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.