Prezența la Cernăuți, la spectacolul folcloric „Obîrșii” susținut pe scena Palatului Academic al Universității de Medicină din vechea capitală a Bucovinei istorice de către rapsodul Grigore Leșe (acompaniat de grupul vocal „Voci transilvane” și de suceveanca Doina Lavric) a ministrului secretar de stat de la Ministerul Culturii și Cultelor, Virgil Nițulescu, a constituit prilejul redeschiderii discuțiilor cu privire la monumentul voievodului Ștefan cel Mare și Sfînt, pe care și-l dorește, în Codrii Cosminului, comunitatea românească nord-bucovineană.
O discuție în care s-au rememorat demersurile făcute pentru aprobarea ridicării monumentului voievodului Ștefan cel Mare și Sfînt
În cadrul unei întîlniri care a avut loc la sediul Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” între ministrul secretar de stat Virgil Nițulescu și președintele societății, Arcadie Opaiț, întîlnire la care au participat consulul general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, reprezentantul Consiliului Județean Suceava, Ianoș Horvath, șeful Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava, Aurel Buzincu, și directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, s-au rememorat demersurile făcute pentru aprobarea ridicării acestui monument atît de către românii cernăuțeni, cît și de reprezentanții unor instituții culturale și administrative sucevene. Se cuvine să amintim faptul că vîrfurile de lance ale acestor demersuri, care au ajuns pînă la masa discuțiilor Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene, care, din păcate, nu a luat o decizie concretă și nici nu a avut o deschidere pentru informarea celor care au făcut demersurile (au circulat o mulțime de zvonuri, dar niciodată vreunul dintre oficialii români sau ucraineni nu s-au pronunțat clar, cel puțin în fața presei din România, asupra acestei chestiuni) au fost pe de o parte românii cernăuțeni, membri ai Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” (mai precis președintele acesteia, Arcadie Opaiț, care, încrezător în principiul parității atît de des invocat de partea ucraineană, a sperat în rezolvarea problemei după ridicarea la Galați a monumentului lui Ivan Mazepa) și, dincoace de frontieră, președintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, și șeful de atunci al DJCCPCN Suceava, actualul director al CMB, Constantin-Emil Ursu. Ca jurnalist am fost, cu precădere pe parcursul anului trecut, an care, purtînd numele Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfînt ar fi putut fi anul împlinirii acestui deziderat, atent la toate aspectele care vizau această chestiune. „Monitorul de Suceava”, care a acordat pagini ample acestui subiect, a surprins din toate unghiurile modul în care a evoluat / involuat situația. Lucrurile însă nu s-au legat, iar proiectul ridicării acestui monument nu a avut pînă acum sorți de izbîndă.
„O luăm de la capăt!”
Spuneam la un moment dat, cînd am văzut că marea comemorare semimilenară a voievodului s-a încheiat, iar statuia lui Ștefan cel Mare n-a mai fost turnată în bronzul veșniciei, că speranța românilor nord-bucovineni s-a spulberat. Dacă pentru marcarea acelui moment pe care calendarul l-a înscris rotund nu ne-am învrednicit să-l nemurim în bronz pe „puternicul împărat senin al românimii” vom lăsa cu timpul totul uitării. De aceea întîlnirea care-a avut loc duminică la Cernăuți, în care s-au reluat discuțiile și s-a reaprins flacăra ideii de-a înălța monumentul din Codrii Cosminului, se cuvine consemnată. Arcadie Opaiț (care spunea anul trecut că, dacă nu se ridică acest monument, el va muri înaintea speranței) a dovedit că n-a abandonat lupta. Iar discuția purtată cu ministrul secretar de stat Virgil Nițulescu o fi fost ea și pătimașă, dar și pragmatică. Și cînd ministrul a deschis din nou poarta speranței spunînd că, în anul 2007, cînd se vor împlini 550 de ani de la urcarea pe tronul domniei a lui Ștefan cel Mare, va fi un moment propice pentru ridicarea statuii, am apreciat această disponibilitate. Disponibilitatea de rezolvare a unei probleme care părea ieșită de pe agendă. Iar mugurul încrederii că lucrurile se vor urni din nou au fost vorbele rostite de Virgil Nițulescu care, după ce a ascultat cu atenție tot ce i-au spus pe rînd președintele Arcadie Opaiț, consulul general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, și directorul general al CMB, Constantin-Emil Ursu, a spus, referindu-se la reluarea demersurilor: „O luăm de la capăt!”
