O fi mândră tot timpul?

Încă nu i s-au adus Simonei Halep toate elogiile meritate pentru senzaționala sa performanță, în schimb a avut parte de o doză consistentă de fluierături și de huiduieli care chiar dacă nu-i erau adresate ei direct, tot au nedumirit-o prin simpla lor prezență într-un moment în care cretinii care le-au emis s-ar fi cuvenit să se abțină. Numai că cretinul așa se naște și așa crapă, între aceste două momente derulându-i-se o viață de rahat, fără norme sociale, fără repere și, ceea ce e cu adevărat demn de milă mai mult decât de silă, fără bucurii. Cretinul nu se poate bucura de mai nimic, ci doar de răul făcut, atunci când reușește să facă un rău, să distrugă ceva, să strice ceva (în acest caz, bucuria unui număr considerabil de oameni prezenți la festivitate). Ca să înțeleagă și eventualii cretini care s-au bucurat atunci urmărind la televizor prestația cretinilor de la stadion: poate că sunt nenumărate motive pentru ca Firea să fie huiduită, dar numai în momentele alea nu era voie să o facă absolut nimeni. Nu e nevoie nici măcar de un neuron întreg pentru a pricepe acest lucru elementar. Am trăit și eu un asemenea moment în 2014, pe scena de la Bucovina Rock Castle, când i-am prezentat pe Nazareth împreună cu Cătălin Nechifor, la data aia președinte al Consiliului Județean. O fi avut și el destule motive de a fi huiduit, însă numai atunci nu: prezența lui Nazareth i se datora și lui. După momentul ăla grotesc, i-am întrebat personal pe câțiva din cei care huiduiseră de ce au făcut-o. Doi nici nu-și aminteau, doi au zis că habar n-aveau de ce au făcut-o, au fâșcâit și huiduit doar pentru că cei din jurul lor făceau asta, iar unul era din capătul ălalalt de țară, neavând habar cine era Cătălin Nechifor! Mă gândesc că și cu Firea s-o fi întâmplat la fel, huiduiștii care nu știu de ce au huiduit fiind în bună măsură cam aceiași care ies în Piața Victoriei de vreun an și jum’ate, evident fără a ști de ce o fac. După întâmplarea asta nefericită, Simona a găsit puterea de a mai zice că e mândră că e româncă. Mă întreb dacă e adevărat în totalitate, sau o fi, sărăcuța, mândră de asta doar când e departe, printre străini. Aici, printre ai tăi, chestia asta îți cam trece.