Dragostea poate dura cât o viață de om, iar asta o dovedește o familie din comuna Râșca, satul Jahalia, care, astăzi, sărbătorește nunta de ametist.
Au spus „Da” în urmă cu exact 60 de ani, iar azi încă sunt împreună și se bucură de nepoți și strănepoți.
Florica și Ioan Cîrjă și-au legat destinele pe 2 februarie 1958, el având pe atunci 22 de ani și ea doar 17 ani și jumătate.
Copilărind în același sat, se știau din vedere, iar „tratativele” pentru cununie s-au purtat cu doar câteva săptămâni înainte de nuntă.
„De Crăciun, în 1957, m-am întors din armată, nu prea ne știam pe atunci, doar așa, vecini fiind. O lună și ceva mai târziu deja aveam nunta”, povestește bunicul Ion.
Aducem în discuție secretul longevității lor, însă, printre glume și vorbe de duh, nu e loc de lucruri serioase, de parcă atâta vreme alături de aceeași persoană e un lucru firesc.
Chicotesc, se mai contrazic, apoi se aprobă, ba vorbesc domol, ba precipitat, și, la șase decenii de la cununie, își fac și bilanțul unei vieți în care au mers împreună braț la braț.
”Au trecut repede și cu bune și cu grele, ca valurile vieții. În 60 de ani vă dați seama câte au fost? E o viață de om, nu e puțin lucru”, mărturisesc seniorii.
Au împreună trei copii (Algerica, Elena și Cristi), șase nepoți și șase strănepoți, cel mai mare având opt ani, iar cel mai mic doar câteva luni.
Nunta a ținut de sâmbătă seară până marți
Nunta au făcut-o acasă și, cu toate că de atunci au trecut șase decenii, cei doi bunici își amintesc de nuntă cu mare precizie.
„Era o iarnă călduroasă ca acum, curgea din streșini. Am organizat totul acasă, am pus în două camere mese și au venit vreo 200 de invitați. Nunta a început sâmbătă seară și s-a terminat marți seară. Am avut o nuntă grozavă, se dădeau și pe atunci bani, dar mai puțin ca acum”, povestește bunicul.
Viața de familie pentru familia Cârjă s-a rostogolit printre treburile gospodărești, pământ, serviciu, copii, apoi nepoți și strănepoți. Florica s-a îngrijit de casă, de copii, de tot ce a însemnat gospodărie, iar Ion a fost cel care a asigurat venitul casei, fiind peste 25 de ani agent fiscal la Primăria Râșca, în 1993 ieșind la pensie. A făcut muncă de teren zilnic, între 8 și 40 de kilometri, iar după pensionare a rămas un om activ, așa cum i-a plăcut să fie toată viața, până în 2016 fiind consilier local în Consiliul Local Râșca.
„40 de ani am muncit la Primăria Râșca. Ea a fost harnică, a făcut toate treburile casei, m-a așteptat tot timpul cu masa pusă. Eu recunosc că am fost mai mult plecat, cu serviciul, cu munca”, povestește octogenarul. Tot el este cel care, cu zâmbetul pe buze, ne dezvăluie secretul longevității căsătoriei, din punctul său de vedere, desigur: „Cu cât îi gura mai mică, cu atât e viața mai lungă”.
Când au aniversat nunta de aur, 50 de ani de conviețuire neîntreruptă, au sărbătorit evenimentul, iar din partea primăriei au primit o diplomă.
Copiii, alături de nepoți, le urează viață lungă împreună, zile senine și multă sănătate și le mulțumesc celor doi pentru grija, căldura și bunătatea cu care-i întâmpină de fiecare dată.
