După cum se știe din cele mai vechi timpuri, oamenii și localitățile de unde provin sau își desfășoară activitatea, își au personalitatea lor, și cu cât această personalitate este mai puternică, cu atât influența ei în mediul înconjurător este mai mare.
Pornind de la această afirmație se poate concretiza fără îndoială că printre personalitățile culturale cele mai importante ale, Țării de Sus se află și distinsa profesoară Taziana Vlad Guga.
Destinul acestei deosebite doamne a fost unul mai aparte, deoarece s-a derulat pe fundalul unor evenimente ce au zguduit destul de puternic istoria frumoasei noastre Bucovine.
Destin special
… Profesoara Taziana Vlad Guga, s-a născut la data de 13 noiembrie 1924, în comuna Bălăceana, din istoricul județ Suceava, într-o casă de oameni intelectuali.
Tatăl, Constantin Vlad fiind preot, iar mama, Elena Voronca, prezbiteră, de copil a cunoscut o serie de principii și reguli de religie ortodoxă, care i-au călăuzit mintea și pașii spre literatură, istorie, în general spre cultură și comportare creștinească.
Rămasă orfană de mamă de la vârsta de doi ani, copilăria și-o petrece în satul Iordănești, situat pe malul Siretului.
Fiind un copil cu o minte luminată și ordonată, tatăl s-a hotărât să o înscrie la o școală primară din Cernăuți, unde putea să primească, pentru început, o educație pe măsură. Și așa a fost.
Rezultatele foarte bune la învățătură și disciplină i-au deschis drumul spre vestitul Liceu de Fete „Elena Doamna” din acel oraș.
Se poate afirma cu toată convingerea că aici s-a format în climatul elevat, fiindcă a avut parte de o serie de dascăli deosebiți, dar și de atmosfera specifică a acestui oraș plin de cultură și patriotism.
Atitudine de patriotism și dragoste de neam
Ca elevă sârguincioasă, a început să studieze din arhive, număr după număr gazeta românească, BUCOVINA pentru literatură și politică ce a apărut încă din 4 oct. 1848, sub îngrijirea fraților Gheorghe, Alexandru și Eudoxiu Hurmuzaki, în care găsea materiale ale unor destinși intelectuali ai vremii ca : Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Costache Conachi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Vasile Pogor, Mihail Kogălniceanu, Andrei Șaguna, Aron Pumnul, Andrei Mureșan și Iraclie Porumbescu, ce au călăuzit-o tot mai adânc spre acea atitudine de patriotism și dragoste de neam.
După cum această publicație nu a avut o viață lungă (1848 –1850), ca bună cunoscătoare a limbii germane, s-a orientat spre ziarul de limbă germană BUKOWINA, scos de Ernest Rudolf Neubauer, cam de aceeași orientare patriotică.
Acest ziar care a acoperit domnia colonelului Alexandru Ioan Cuza, intervalul instaurării locotenenței domnești și primii doi ani de guvernare a regelui Carol I, a avut un impact deosebit în cunoașterea celor mai importante momente din evoluția social – politică a Principatelor Române.
Odată cu absolvirea liceului cu diplomă de merit, tânăra de atunci a înțeles ce înseamnă dragostea față de locurile natale, cu toată istoria lor, și-a format o imagine admirativă față de Tricolorul Românesc ce unea sub faldurile sale România Mare.
O adevărată luptătoare
Având în față aceste considerente, pentru această fată, viața își va urma cursul normal, ea devenind studentă a Facultății de Filologie, foarte hotărâtă de a îmbrățișa cariera de profesor de Limba și Literatura Română.
În anii studenției se alătură acelui curent tineresc de a studia presa transilvăneană : „Concordia”, „Albina” și „Gazeta Transilvaniei”, fiind la curent cu evenimentele politice și culturale din Bucovina, după evenimentele create de Revoluția din 1848.
Anul 1940, cu nefastele lui evenimente a venit ca un tăvălug peste conștiința acestei tinere, ce depășise stadiul gândirii abstracte și își conturase un orizont plin de patriotism și dăruire.
Sfârtecarea trupului României Mari, intrarea trupelor germane în țară cu scopuri bine cunoscute, aservirea bogățiilor solului și subsolului ale țării, mașinii de război germane, au condus la crearea unei deziluzii totale, iar conștiința patriotică a intrat în conflict cu noile stări de fapt create.
În aceste condiții au apărut primele forme de manifestare propatriotică, și după cum spuneam, nici nu se putea altfel fiindcă conștiința s-a patriotică era formată pe alte criterii.
Ca și cum aceste evenimente ce i-au amărât sufletul și conștiința, nu ar fi fost de ajuns, anul 1944, vine cu noi vitregii, dintre care cel mai dureros a fost comunismul cu formele sale de manifestare identice cu cele ale fascismului.
Aceste stări de fapt, o îndârjesc și mai mult, devenind o adevărată luptătoare.
În acest mod, tânăra profesoară face parte din acei intelectuali ce au introdus adânc în rândul populației conștiința națională românească.
Un timp, lucrează ca învățătoare în comuna Iordănești, apoi se transferă în orașul Vatra Dornei.
Ca profesoară de Limba și Literatura Română, la școlile dornene cu profil minier, administrație economică, forestieră, industria laptelui și Liceul Teoretic, profesoara Vlad Guga se prezintă în fața elevilor cu intenția curajoasă de a le implanta în conștiințe acel patriotism în care s-au evidențiat înaintașii noștri, din cele mai vechi timpuri. Merită scoasă în evidență prudența cu care a acționat, pentru a nu atrage atenția autorităților.
George TIMU
