Stau astăzi, acum, în fața mea și mă întreb așa (ca băbuța de 17 ani :)) ) .. draga mea, unde mi-ai fost plecată? De unde vii atât de ostenită, de goală, de privești atât de sec și atât de apatic? Te doare ceva? Arăți de parcă ți s-a dislocat un suflet. Sau poate doar ți-ai rănit piciorul.. ?
Descoperă-ți ochii, pentru că am rămas. Privește-mă cum nu caut să mă justific în fața ta cu nimic. Nu caut fericirea, caut doar să fiu. Mi-a rămas existența multor momente trăite atât de lipsită de concret. O tușă. O schiță. O urmă de cărbune păzită bine de hașuri. Mi-am zugrăvit chipul ca să învăț să trăiesc ziua precedentă. De ce să pierzi o zi? În goana după timp, înveți să te cunoști. Înveți să te accepți, să te descoperi, să te ierți sau să te pedepsești. Dar mai mult decât atât, înveți la modul acela simplu, banal… să respiri.
Acum să nu creadă cineva că mi-am propus să țin un monolog despre rațiunea mea de a trăi și regretul pentru timpul pierdut al băbuței de 17 ani.
Intenția mea e să vă fac pe toți ce citiți acum aceste cuvinte, să reflectați un minut asupra persoanei voastre.
A mai trecut o zi, ce v-a lăsat această zi?
1. Zâmbește și leagă-te de oameni.
2. Spune ce gândești și caută să furi gânduri bune și de pe la alții.
3. Iartă și iartă-te.
4. Pedepsește, dar pedepsește-te.
5. Iubește, iar pe tine adoră-te!
6. Încrede-te în Dumnezeu!
7. Visează.
8. Plimbă-ți visele în alte locuri.
9. Marchează orice zi cu un lucru sau un om pe care îl ai sau îl cunoști.
10. Arată-le tuturor cât de mult îi iubești și împrăștie voie bună, că lumea asta s-a învățat să fie prea rea.
Timpul vrea să fugă. Ție ce ți-a adus ziua de azi?
Paula Bianca BUTA
