Numărul medicamentelor produse de marile grupuri farmaceutice și care au fost cumpărate din România, mai ieftin, de către distribuitorii străini pentru a fi revândute în alte țări europene s-a dublat în 2009, pentru al doilea an consecutiv, ca urmare a măsurilor aplicate de Ministerul Sănătății.
Astfel, în 2009 autoritățile din statele membre UE au transmis notificări către Agenția Națională a Medicamentului (ANM) din România pentru 164 de medicamente pentru a fi exportate, de aproape două ori mai multe față de anul precedent, când au fost cereri pentru 83 de produse. În 2007, au existat solicitări pentru 43 de medicamente.
„Exportul paralel a crescut foarte mult anul trecut, fiind vizate în special medicamentele originale pentru că au prețurile cele mai mari. Dintre țările din regiune, România a avut în 2009 cele mai mari probleme cu exportul de medicamente, în condițiile în care aici au fost cele mai mici prețuri din Europa și un volumul de marfă ridicat”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al firmei de cercetare IMS Health România, Corina Ciolan.
Începând cu 1 februarie 2009, Ministerul Sănătății a stabilit un curs fix pentru tot anul de 4 lei/euro pentru calculul prețurilor la medicamentele, rata de schimb reală depășind pe parcursul celor 12 luni pragul de 4,3 lei/euro. În aprilie 2009, autoritățile au aplicat o nouă metodologie de calcul a prețurilor medicamentelor cu prescripție care permitea producătorilor să ajusteze prețurile doar în scădere, nu și invers, pentru a putea atinge valoarea minimă din 12 țări europene. Astfel, prețurile au fost reduse în medie cu 20-30%, iar în unele cazuri cu 60%.
Potrivit datelor furnizate de ANM, peste două treimi din solicitări au venit din partea agențiilor de reglementare în domeniu din Marea Britanie, Danemarca, Germania, Polonia, cele mai puține cereri fiind din partea autorităților din Italia, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Distribuitorii de medicamente străini au fost interesați de o gama variată de medicamente, din aproape toate ariile terapeutice, cum ar fi cardiovascular, respirator, antiinfecțioase, antineoplazice (pentru tratamentul cancerului), insuline, ginecologice, atât comprimate, cât și solutii injectabile, unguente și supozitoare.
Printre producătorii de medicamente vizați de distribuitorii străini se numără Roche, Novartis, GlaxoSmithKline și Pfizer, producători aflați clasamentul primelor cinci companii farmaceutice din România, după valoarea vânzărilor obținute în 2009, dar și Abbott (locul 20) și Alcon.
„Efectuarea distribuției paralele este condiționată de obținerea unui profit de către «importatorul paralel». Importul paralel este rentabil (…) în situația în care prețul unui medicament este substanțial mai mic în țara exportatoare față de cea importatoare. O altă condiție este ca pe piața exportatoare medicamentul să se găsească în cantitate suficientă pentru a acoperi costurile legate de obținerea autorizației de import, reambalarea și reetichetarea (…) și de transport până la locul de reambalare și reetichetare și, apoi, până la locul de destinație”, a declarat șeful departamentului de politici și strategii din cadrul ANM, Daniela Enache.
Ea a adăugat că pentru a obține profit ar fi necesară „exportarea” unei cantități foarte mari dintr-un medicament foarte scump și ar trebui să fie să fie de acord și distribuitorul din România, care la rândul lui trebuie să obțină un câștig.
De asemenea, companiile străine de distribuție nu sunt interesate de medicamente generice, care au prețuri mai mici, ci numai de produse originale sau inovative.
„Medicamente foarte scumpe nu sunt aduse în cantități foarte mari în România. Nu toate medicamentele din România au prețuri mai mici ca în UE, doar unele dintre ele. Prețul în România se calculează în funcție de cele existente în 12 state membre, deci cel puțin în un alt stat membru există un preț mai mic decât în România. (…) Pe parcursul anului 2009 nu a fost semnalată lipsa vreunui medicament pe piața farmaceutică din România din acest motiv”, a adăugat reprezentantul ANM.
Directorul general IMS Health România consideră că evoluția exportului paralal depinde de măsurile care vor fi aplicate în perioada următoare de autorități.
„Este clar că atât timp cât au fost cele mai mici prețuri, a fost încurajat și exportul paralel. Modificările anunțate de autorități privind metoda de calcul pentru prețul medicamentelor în funcție de media europeană, față de minimul european cum se ia în considerare în acest moment, dar și cele privind reactulizarea cursului valutar de la 4 lei/euro la 4,25 lei/euro, vor avea avea un impact pozitiv, fiind temperat fenomenul, pentru că unele produse nu vor mai fi convenabile”, a apreciat Ciolan.
Ministerul Sănătății a anunțat săptămâna trecută că prețul medicamentelor ar putea crește de la 1 aprilie cu cel mult 6,25%, după actualizarea prețurilor în funcție de cursul valutar utilizat în bugetul pe 2010 pentru toate produsele existente în catalogul național.
În Catalogul Național al Medicamentului (CANAMED) sunt înregistrate 5.042 medicamente, toate acestea având prețurile reglementate de Ministerul Sănătății. Din totalul acestor produse, 3.812 sunt străine și 1.230 românești.
Vânzările de medicamente din România s-au situat anul trecut la 8,7 miliarde lei, în creștere cu 18,5% față de 2008, în timp ce în monedă europeană avansul pieței a fost de 3,1%, respectiv 2,07 miliarde euro, potrivit IMS Health.
