Cu aceste cuvinte și-a început discursul prof. univ. dr. Neculai Marcel Flocea, președintele Cenaclului literar „Țara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, moderator, la manifestarea omagială dedicată Zilei Bucovinei, ce a avut loc joi, 28 Noiembrie 2024, la Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc: parafrazându-l pe Vasile Alboi Șandru (1880-1959), țăran câmpulungean, delegat, participant la Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918, unul dintre cei trei vicepreședinți ai Congresului. Și cel care a făcut parte și din delegația ce s-a deplasat la Iași pentru a-i înmâna Regelui Ferdinand I Actul Unirii. Vasile Alboi Șandru a fost și cel dintâi primar pe care l-a avut Câmpulungul Moldovenesc după Unirea cea Mare, calitate în care a participant și la banchetul oficiat la Palatul Regal din București, loc unde a și rostit aceste cuvinte, rămase în memoria contemporanilor.
Pentru început, pagina de istorie ne-a fost prezentată de prof. Elena Lițu, de la Școala Gimnazială „Teodor V. Ștefanelli” din Câmpulung Moldovenesc, care a expus succint cele mai importante momente din istoria zbuciumată a Bucovinei sub stăpânire austriacă și mai apoi despre fatidicul an 1940. Iar mai departe, ne-au încântat cântecele corului de copii “Ștefanelli’s”, cântecele patriotice ale elevilor Teodor Preutescu, Robert Olaș și Andrei Sabie, cântecele din tezaurul folcloric românesc interpretate de elevele Teodora Samson, Bianca Cristina Camciuc și Denisa Dronec și dansul artistic al elevelor din trupa “Only 4 Girls”, cu toții coordonați de doamna Mihaela Vasiliu, profesor la Școala Gimnazială „Teodor V. Ștefanelli”, cea care a răspuns astfel invitației prof. dr. Luminița Reveica Țaran, cadru didactic la aceeași instituție școlară. Ne-am bucurat, de asemenea, de interpretarea unor minunate melodii din tezaurul folcloric național, cântate de îndrăgitele artiste ale Câmpulungului Moldovenesc, prof. Felicia Oblesniuc și Daiana Ivașcu.
În cuvântul său, col. (r.) Vasile Aioanei a adăugat alte date importante din începuturile colonizărilor austriece în Țara de Sus a Moldovei, redenumită de ocupanți Bucovina, după hrisoave moldovenești și cronici poloneze și nicidecum după toponime ucrainene, iar din lirica proprie, a recitat poezia „Bucovina trunchiată”: „Unire! Unire! Românii au strigat / Căci iubirea de moșie nu se destramă / Chemându-i pe frații din Vechiul Regat / Cântându-și dorul de România Mamă”.
Doamna profesor Nicoleta Bogoș, manager al Bibliotecii și secretar al Cenaclului „Țara de Sus”, ne-a adresat salutul de bun venit și de succes în desfășurarea ședinței omagiale. Și a reiterat cu această ocazie sprijinul permanent pe care-l acordă Cenaclului în organizarea și desfășurarea activităților culturale, menționând printre acestea susținerea pe care a acordat-o recent Asociației pentru obținerea personalității juridice.
Prezent la manifestarea noastră, salutul de bun venit și la mulți ani de Ziua Bucovinei ni l-a adresat însuși primarul urbei de la poalele Rarăului, ing. Mihăiță Negură. Vorbindu-ne mai apoi despre proiectele importante ale comunității pe care o conduce, între care susținerea actelor de cultură și de creație ale câmpulungenilor se constituie într-un obiectiv important, aflat în permanență pe ordinea de zi a agendei de lucru.
Prof. dr. Luminița Reveica Țaran, în calitate de vicepreședinte al Cenaclului „Țara de Sus”, a salutat la rându-i publicul prezent, mulțumindu-i pentru solidaritatea dovedită și cu ocazia acestei manifestări evocative, și a recitat din lirica proprie emoționanta poezie „Ruguri pentru Bucovina”: „A ars pământul-zestre sub cârmuiri păgâne / Din tunuri a curs sânge și ramură de spini / S-au răstignit pe graniți iubirile străine / Cu vulturii-n pecete au smuls rărunchi din vini.”
Maica Stavroforă Elena Simionovici, de la Mănăstirea Voroneț, invitată de președintele Cenaclului să ia cuvântul, ne-a spus cât de impresionată a rămas de dansul, de cântecele și corul de copii de la Școala Gimnazială „Teodor V. Ștefanelli”, concluzionând: „copiii sunt lumina care ne vine de sus, scânteia de nemurire”. A apreciat totodată atmosfera caldă în care s-a desfășurat întâlnirea, calitatea intervențiilor, binecuvântându-ne cu spusele „în trup stau sufletul și mintea, în minte stă cuvântul”.
În luările de cuvânt de mai apoi, nonagenara Artemisia Ignătescu, scriitoare și jurnalistă, cetățean de onoare a municipiului Câmpulung Moldovenesc și președinte de onoare al Cenaclului „Țara de Sus”, ne-a povestit cât de frumoase erau și omagierile de altădată ale Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, amintindu-și-le încă de pe vremea când era elevă de liceu la Suceava, cât de însuflețiți erau cu toții, sucevenii, de înfăptuirea acestui mare act istoric. Scriitoarea Alina Andruhovici Lucău ne-a citit un text dintr-o emoționantă pledoarie pro frumuseții Bucovinei, scrisă de ea însăși: „acest ținut de basm, întrece orice loc din lume, aici, poți vedea mărețul brad, ce își trimite flacăra lui verde spre infinitul albastru al cerului” și a recitat din compoziția proprie poezia „și eu”. Poeta Gabriela Braha Strugaru ne-a recitat din creația scriitorului câmpulungean Victor Ionescu poezia „Definiție” și, din lirica proprie, poezia „Bucovină, te iubesc”: „Te iubesc Bucovină / așa cum mama / își iubește pruncul / așa cum soarele / cuprinde zarea”. Scriitorul Traian Nistiriuc Ivanciu a recitat din compozițiile proprii poeziile „Bucovină, Bucovină”, „Fără tine, țara mea…” și „Doar ție, țară”: „Țară cu înalte doruri / Totu-n tine-i măreție / Ale mele vaste zboruri / Ți le-nchin, în veci, doar ție”.
Din partea Asociației Rezerviștilor MAI Câmpulung Moldovenesc a luat cuvântul col. (r.) Vasile Vargan – președintele Asociației, care ne-a vorbit despre personalitatea unionistului bucovinean Iancu Flondor, solicitând în finalul intervenției strângerea de fonduri de către cele două asociații non-profit pentru inaugurarea în cursul anului 2025, în municipiul Câmpulung Moldovenesc, a unei statui, reprezentând bustul marelui om politic și de stat.
Avocat Daniela Puiu, membră a Baroului Câmpulung Moldovenesc, ne-a recitat din memorie magnifica poezie „Doina”, scrisă de Mihai Eminescu. Iar spre finalul întâlnirii, sub genericul „Suntem români și punctum” (Mihai Eminescu), președintele Cenaclului, prof. dr. Neculai Marcel Flocea, ne-a recitat și dânsul, din compoziție proprie, poezia intitulată „Suntem o țară”: „Suntem și azi o țar-aproape-ntreagă / suită pe-oseminte sfinte de eroi / Mai sunt, pesemne, altele ca noi, / dar Țara, asta-mi e! Și îmi e dragă!”.
La sfârșitul manifestării evocative a luatcuvântul Maica Stavroforă Gabriela Platon, a doua stareță de la Mănăstirea Voroneț, care ne-a vorbit despre importanța de a fi uniți, deplângând soarta tinerilor români din Nordul Bucovinei, care-și pierd viața într-un război ce parcă nu se mai sfârșește. Despre calea spre pocăință… și a reușit să ne surprindă într-un mod deosebit de plăcut, cântându-ne, cu o voce de aur, rugăciunea Tatăl Nostru, pe melodia marelui nostru compozitor Ciprian Porumbescu.
Cât de minunată este Bucovina, cât de frumoși la suflet sunt oamenii de aici, am putut redescoperi încă o dată, pe 28 Noiembrie 2024, sărbătorindu-i istoria. Și destinul nostru românesc.
Vasile Aioanei
