Nu e nici un motiv să fie altfel

Infrastuctura, șoferii, automobilele, pietonii, la care se adaugă bicicliștii și motocicliștii, contribuie fiecare în parte la ceea ce numim la Suceava un trafic îngrozitor. Nimic din toate acestea nu funcționează normal. Și da, am uitat să menționez agenții poliției rutiere, dar totul are o explicație: ei nu se prea află în trafic, sunt cele mai discrete făpturi din municipiul Suceava. Lipsa lor e compensată totuși, mai ales în această perioadă a anului, de o altă categorie – stranierii. Mai mult, ferească Dumnezeu să nu ai aer condiționat în mașină și să trebuiască să traversezi orașul. Te vei simți osândit. Și nici măcar nu putem acuza autoritățile locale de dezinteres, atâta vreme cât ele, periodic, lucrează la câte ceva în acest sens: asfaltează, pun pavele și borduri sau trasează piste de biciclete. Putem însă să le acuzăm de iresponsabilitate. Așa se cheamă când nu faci lucrurile cu profesionalism pe bani publici, nu? Degeaba pui pavele dacă nu sunt montate corect și lucrarea va trebui reparată peste câteva luni, degeaba asfaltezi dacă muncitorii lucrează pe ploaie sau folosesc materiale proaste și în van faci piste de biciclete dacă sunt presărate de stâlpi și alte obstacole și nici nu sunt complete. Totul, doar ca să spunem că am făcut. Șoferii nu sunt nici ei departe de autorități în ceea ce privește respectul pentru comunitate și pentru legislație. Suceava e un oraș mic, cu străzi înguste, fără locuri de parcare. Șoferii însă conduc de parcă n-ar ști toate astea. Stranierii, aflați în vacanță, și-au luat liber și de la respectarea regulilor de circulație, că acolo unde lucrează ei, în Europa, prea stau crispați de atâta civilizație impusă. Acasă, pe uliță, merge și pe interzis, ba chiar asezonat cu un sonor „vaffanculo”! Mergem noi la ei, dacă e musai. Automobilele se înmulțesc de parcă tocmai a dat decretul din ’66 peste ele. Piața second-hand prosperă, iar traficul ne sufocă. Motocicletele, rarisime cu ani în urmă, sunt și ele tot mai multe și dincolo de exotismul pe care-l aduc orașului, ridică pentru șoferi o problemă suplimentară. Până ne-om obișnui cu acest gen de vehicul pe străzi, mi-e teamă că o parte dintre ei ne vor părăsi brutal, pe cale naturală, ori nu ne dorim asta. Și iată-ne ajunși și la bicicliști. Nu doar că n-au, săracii, piste de biciclete (căci cele desenate de Primărie sunt o comicărie), dar din cauza acelor linii trasate pe anumite trotuare din oraș, în caz că circulă pe carosabil încalcă, de fapt, codul rutier. În astfel de cazuri, să spunem, culpa e comună, dar când îi vezi traversând pe trecerea de pietoni pe bicicletă nu mai au nici o scuză. Așa ceva nu e permis de lege și este realmente periculos, ceea ce orice șofer cu permis de conducere de tip C poate confirma. Și culmea, ei sunt cei care se plâng cel mai mult de condițiile din trafic. Cât despre pietoni, nici nu mai intru în amănunte, așa oraș, așa trafic, așa pietoni. Dar de ce s-ar schimba toate astea atâta vreme cât organul care veghează o face din birou. N-au personal suficient probabil, dar nici că se spetesc. N-au, de fapt, nici o scuză. Nici noi.