Noi discuții pe marginea retrocedării pădurii Fondului Bisericesc

– Conform unei noi Hotărâri de Guvern, formele asociative care printr-o hotărâre judecătorească sunt declarate continuatoare ale celor desființate după anul 1949, le pot moșteni proprietățile
– Fondul Bisericesc are, însă, o hotărâre judecătorească prin care i se recunoaște calitatea procesuală, ceea ce îi dă dreptul să revendice proprietățile deținute de Biserica din Bucovina
– Pentru clarificarea situației, prefectul Onofrei a solicitat precizări suplimentare din partea Ministerului Agriculturii și a Autorității pentru Restituirea Proprietății
Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina ar putea primi cele 192.000 hectare de pădure revendicate, după ce printr-o hotărâre emisă recent, Guvernul României a modificat regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății. În acest sens, prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a declarat, ieri, că prin această nouă hotărâre de Guvern, în rezolvarea dosarelor de revendicare, comisiile de fond funciar pot accepta ca acte doveditoare și hotărârile judecătorești în constatare prin care se stabilește continuatorul unei persoane juridice desființată odată cu confiscarea proprietății de către regimul comunist în anul 1949. „Tot în această hotărâre se spune că se acceptă ca acte doveditoare a proprietății și hotărârile judecătorești definitive de revendicare în instanță pentru persoanele fizice. Această modificare a apărut datorită faptului că foarte mulți proprietari de terenuri s-au judecat ani buni în instanță și au obținut dreptul de proprietate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. De asemenea, există forme asociative, cu personalitate juridică, care s-au reconstituit pentru a revendica proprietăți deținute înainte de 1949. Și atunci legea prevede că dacă au o hotărâre judecătorească prin care li se recunoaște dreptul de continuator a formei asociative desființate, atunci acest lucru poate fi luat în calcul și proprietatea va fi retrocedată acestei noi structuri”, a spus prefectul Onofrei. În aceste condiții, el a ținut astfel să precizeze că, pentru clarificarea exactă a lucrurilor, a trimis o adresă către Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin care a solicitat informații suplimentare față de modul în care poate fi rezolvată cererea de revendicare a Fondului Bisericesc. „Am cerut să ni se precizeze concret ce fel de hotărâri judecătorești trebuie să aibă o persoană juridică ca să i se recunoască dreptul de continuator. Pentru că problema noastră concretă, cu referire la Fondul Bisericesc, se referă la faptul că legea 247/2005 prevede ca formele asociative reînființate să se organizeze în forma și în structura avută înainte de 1945. Ori Fundația Fondul Bisericesc este o formă asociativă care nu este constituită în acest mod. Ei au doar o hotărâre judecătorească într-un proces de revendicare, prin care li se recunoaște calitate procesuală. Și atunci noi, ca să nu greșim, am cerut date suplimentare”, a declarat Onofrei. El a precizat că deși această inițiativă poate fi interpretată ca un gest prin care se dorește întârzierea retrocedării, motivul principal al solicitărilor făcute la București este acela că „vrem să rezolvăm problema fondului Bisericesc în așa fel încât ea să nu poată fi contestată”.
– Onofrei consideră că varianta cea mai sigură pentru rezolvarea cererii de retrocedare rămâne inițierea unui proiect de lege pentru reînființarea Fundației în forma existentă înainte de 1945
Până la primirea clarificărilor de la București, prefectul Onofrei a afirmat, din nou, că cea mai sigură variantă pentru rezolvarea problemei retrocedării celor 192.000 hectare de pădure către Fondul Bisericesc ar fi promovarea unui proiect de lege pentru reînființarea Fundației în forma și structura existentă înainte de anul 1945. Onofrei a spus că după o nouă rundă de discuții cu reprezentanții Fondului Bisericesc, a rămas „surprins” de faptul că aceștia nu ar accepta ca suprafața de pădure revendicată să fie în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. „Nu mi se pare corect și moral ca niște persoane fizice să hotărască ce se întâmplă cu o proprietate de 192.000 hectare de pădure. Faptul că nu au vrut și nu au acceptat ca în cel mai rău caz proprietatea să ajungă la Arhiepiscopie, care este o organizare clară fără să fie pericol să se desființeze, ridică semne de întrebare. Nu am înțeles de ce ei nu sunt de acord ca cele 192.000 să fie ale Arhiepiscopiei și nu ale Fundației înființată după legea fundațiilor, de către unele persoane care nici măcar nu sunt juridice”, a declarat Onofrei. El a mai precizat că dorește să primească cât mai repede precizările solicitate de la București, astfel încât în ședința de vineri a comisiei județene de fond funciar să poată fi luată în discuție și solicitarea de retrocedare formulată de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.