“Noaptea cea mai lungă”, șezătoarea culturală pe care a “nășit-o” cu trei ani în urmă Constantin-Emil Ursu, păstorul de atunci, în calitate de șef al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava al vieții spirituale a urbei, s-a însăilat în salba manifestărilor care împodobesc spațiul cultural bucovinean, devenind deja o sărbătoare pe care cei care se-ngrijesc să-ncrusteze pe răbojul dăinuirii întru cultură o marchează apăsat și adînc. Concepută ca o sărbătoare de confluență a artelor, fără să impună un anumit program, o manifestare voluntară și degajată în cadrul căreia toți cei care au simțămînt artistic se pot exprima liber și neîngrădit, cu o pluralitate de voci și opinii, într-un spectacol fără regizor, fără gong de începere și fără semnalul încheietor al tragerii cortinei de la final, noaptea aceasta de decembrie, aflată sub semnul solstițiului hibernal, care, prin simbolismul porților arcuite păzite de Ianus cel cu două fețe, deschide faza ascendentă și luminoasă a ciclului anual, are, pentru cei care-i trăiesc clipele cu luciditate, însemnătatea unui moment de bilanț. Se încheie un an cu iluzii și împliniri și, sub semnul aceluiași Ianus, care în mitologia romană este și custos pacis (păstrătorul păcii), dar și un zeu al începuturilor, încolțesc noi idei, noi proiecte, se articulează alte formule de zidire culturală și alte colaborări, se deschid și se aprind noi orizonturi din perimetrul spiritual.
– O atmosferă amicală și solidarizantă
Cea de-a treia ediție a acestei nocturne sărbători culturale, care s-a desfășurat peste “hatul” despărțitor al nopții de 22 spre 23 decembrie în incinta Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina – CMB (citadela de spirit căreia același Constantin-Emil Ursu i-a deschis larg – printr-o suită de acțiuni inedite – porțile către urbe), anunțată ca o manifestare a surprizelor dispusă să antreneze într-un evantai social atotcuprinzător, într-un spectacol spontan și multicolor (în “bucătăria” căruia, la prepararea “bucatelor”, “ingredientele” nu trebuie dozate după rețete îndelung exersate) reprezentanții spirituali ai cetății, oameni descuiați la minte, cu simț artistic și disponibilitate spre dialog, a circumscris, în secvențe care s-au completat și s-au îmbinat armonic, și muzică, și teatru, și momente de recitare și de umor punctate de caricatură și epigramă și a-ncheiat între coperți de carte Anul cultural 2005. Oficiali și reprezentanți ai instituțiilor și societăților culturale, ai breslelor artistice, creatori din diverse domenii de activitate (scriitori, artiști plastici, slujitori ai scenei, muzicieni, jurnaliști), oameni deschiși și comunicativi (de la parlamentari și capi de instituții, la creatori independenți, de la slujitori ai Bisericii, la liber-cugetători, de la profesioniști ai culturii, la amatori dăruiți cu har) s-au întrunit într-un cadru lipsit de convenții, într-un context în care-au avut prilejul să se apropie, să se cunoască mai bine, să se exprime într-o atmosferă amicală și solidarizantă.
– Rodica Dominte și Marcel Horodincă, doi slujitori ai culturii recompensați pentru întreaga activitate artistică
Dacă anul trecut personajul central al manifestării a fost graficianul satiric Mihai Pînzaru PIM, care aniversa împlinirea a 35 de ani de la debutul artistic în revista “Urzica” (moment care s-a conturat printr-un album de autor, “Fabrica de caricaturi”, tipărit sub egida Direcției pentru Cultură), medalionul din acest an a vizat doi slujitori ai scenei locale, Rodica Dominte și Marcel Horodincă, recompensați cu premii și diplome de excelență pentru întreaga activitate desfășurată pe tărîmul culturii. Cei doi clopoței de porțelan oferiți ca trofeu au cu siguranță în mănunchiul simbolic și semnificația gongului care vestește spectacolul scenic. Rodica “Dă Minte”, cum a numit-o Ion Drăgușanul pe cea care a dat chip “Chiriței” pe scena Teatrului Popular “Matei Millo”, și Marcel Horodincă, a cărui voce este înregistrată în fonoteca de aur a urbei, “Bârzoiul” din spectacolul “Chiriței” de la Suceava și fondatorul, în anul 1967, al corului de cameră care a avut spectacole cu opereta “Crai Nou”, au primit omagiul întregii asistențe. O surpriză a fost în acea seară și prezentarea volumului “Bucovina, anul cultural 2005”, atît pentru cei care semnează textele cuprinse între coperțile cărții (18 autori între care și subsemnatul, onorat în cadrul manifestării cu premiul Fundației Social Culturale “Armonia”, prezidată de Gavril Mîrza, “pentru întreaga activitate dedicată promovării culturii bucovinene în mass media”) cît și pentru îngrijitorul acesteia, redactorul de carte Ion Drăgușanul, care a văzut volumul scos de sub tipar cu cîteva ore mai devreme în biroul directorului general al CMB, Constantin- Emil Ursu. Un volum care a apărut la Grupul Editorial “Ion Grămadă” (Crai Nou – Mușatinii – Bucovina viitoare) sub egida Consiliului Județean Suceava care are sub directă coordonare un mănunchi de instituții culturale (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Complexul Muzeal Bucovina, Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”) în care, prin grija președintelui Gavril Mîrza, și-au găsit locul creatori de valoare, fermenți culturali, precum Mihai Pînzaru PIM, Angela Furtună, Constantin Severin…
– Noaptea seninătății depline
Așa că “Noaptea cea mai lungă” s-a săvîrșit după tipicul obișnuit, fără regizare și fără scorțoșenie, dar cu respect pentru cei care au evoluat, de la corul și fanfara Centrului de Instrucție Jandarmi Fălticeni (care s-au desfășurat pe treptele muzeului făcînd zid de piepturi sugerînd parcă fermitatea și neclintirea concentrată în cuvintele “Pe aici nu se trece!”) la Grupului Psaltic “Macarie Ieromonahul” al studenților teologi care-au cîntat frumoase colinde, la membrii CUB-ului (Clubul Umoriștilor Bucovineni) care-au evoluat creator pe paliere multiple (graficienii satirici Ovidiu Ambrozie Bortă – BOA și Sorin Ursan DELACLIT au făcut portrete caricaturizate, poeta Carmen Veronica Steiciuc, care tocmai venea “Cu o pereche de aripi noi” de la lansarea volumului cu același nume, care s-a petrecut sub egida Editurii “Augusta” la Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, s-a lăsat „citită” de Rodica Dominte, Sorin Ursan a “pierdut” creionul și împreună cu Ovidiu Donisă au “sărit la muzică” interpretînd colinzi, canțonete și cîntece de petrecere), la Georgel Mihalciuc “ot Grănicești” (cel mai bun “Ion” al “coanei Chirița” de la Suceava) care a spus epigrame și a acompaniat-o la pian pe aceeași Rodica Dominte care a cîntat nostalgice romanțe (între care și „Car frumos cu patru boi”, care l-a făcut pe boemul Mircea Dăneasă să ofteze „unde-s boii de-altă dată” și pe prof. Dimitrie Olenici să… dea cu astronomia de pămînt murmurînd: „Carul mic și Carul mare / Le-ai pus Doamne-n cerul sfînt / Te rugăm, fă o schimbare / Fiindcă boii-s pe pămînt”), pînă la momentele de lectură oferite de Constantin Severin din poemele sale cu “ideograme cinetice” sau de “jupânul” Roman Istrati care, desprinzîndu-se pentru un moment din savantele discuții pe care le întreținea cu prof. Dan Petrovici, a dat citire (vă dați seama ce chestie) unei…“Acuarele” și pînă la rigurozitatea matematică a astronomului Olenici care, în lipsa lui DURACELL, pardon, a energicului și mereu activului director Constantin-Emil Ursu, a devenit poznaș și, amintîndu-și de momentul instalării acestuia la conducerea CMB (care s-a petrecut odată cu trecerea la ora de vară, adică a schimbării fusului orar) i-a ticluit următoarea epigramă: “În martie cînd se schimba fusu / La Muzeu veni și Ursu / El prin exemplul dumisale / Pre mulți i-a scos din…hibernare”, cu adaosul de final „Și-acum, în / Să-i deie Domnul…gros la pungă”. Așa s-a rotunjit solstițiala “Noapte cea mai lungă” care, chiar dacă nu a fost atît de întinsă pe cît o anunța numele, a fost cu siguranță o noapte care le-a adus celor care-au privit către cerul din care s-a cernut ușor, ca o pudră peste fața orașului, zăpada mult așteptată a acestei ierni, o seninătate deplină.
A consemnat, întru păstrarea pentru posteritate a celor ce s-au petrecut în această noapte, cronicarul cultural al anului 2005 în Bucovina,
Tiberiu COSOVAN / coso@monitorulsv.ro
