M-am tot întrebat, cât a fost săptămâna trecută de lungă, dacă pentru altă jucătoare aș fi făcut ceea ce mi s-a părut absolut firesc să fac pentru Mihaela Buzărnescu, adică să nu ratez nicio secundă din meciurile ei, să mă culc în cele mai multe zile mult după miezul nopții (ceea ce la mine nu-i chiar așa o chestie ieșită din comun, fiindcă de obicei mă culc în jur de ora 2) și cel mai adesea cu nervii întinși ca racordajul de la racheta domnișoarei. Răspunsul e că da, m-aș fi culcat probabil la fel de târziu și dacă juca Ana Bogdan, dar pe alte considerente. Adică la Buzărnescu mă uit pentru tenis, iar la Ana Bogdan mă uit, pur și simplu! Sigur că aștept victoria și în partidele Anei, dar nu e la fel ca la Mihaela: nu te poți enerva, din cel puțin două motive. Primul ar fi că fiind atât de frumoasă i se iartă mai multe decât altora, iar al doilea, dacă ne referim strict la jocul de tenis, e că nu are nici pe departe calitățile Mihaelei. Dar, cine știe? Poate că spre 30 de ani o să țâșnească și ea spre vârful ierarhiei! Revenind la parcursul domnișoarei Buzărnescu, trebuie spus că acesta n-a fost unul lin, momentele de cumpănă datorându-i-se însă în exclusivitate. Sau cel puțin asta este impresia pe care mi-a lăsat-o și acum, și cu oricare alt prilej. Să vă explic: Mihaela are cele mai spectaculoase lovituri dintre toate jucătoarele din circuit. Tot Mihaela este cea care după ce trimite 5, 6, 15 lovituri din astea, dintr-o dată devine începătoarea care vede prima dată în viață o rachetă, o minge și un fileu. În care, aproape natural, trebuie trimise absolut toate mingile, din serviciu, din drive, din backhand, smash ori slice, de dincolo de linia de fund ori lipită de fileu! Este neverosimil cum în același om pot coexista un fabulos performer și o panaramă fără frontiere. Atunci când performerul domină panarama, eventual după înjurăturile alea senzaționale, Mihaela este de neoprit, așa cum a fost în finala de ieri (după ora României). Și, credeți-mă, o înjur și eu, încă mai des decât pe altele (știți dv…), însă o fac cu toată dragostea și admirația. Și promit că ori de câte ori va mai juca la orele alea, am să o urmăresc. Am constatat că mă dau în vânt după trofeele câștigate noaptea, ca hoții.