Grupul parlamentar al PNL consideră că prin impunerea taxei pe produsele fast-food nu se realizează decât alterarea mediului de afaceri prin creșterea fiscalității, Ministerul Sănătății având o „abordare simplistă” a problemelor din sistemul de sănătate, a declarat, miercuri, Eugen Nicolăescu.
Fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu a precizat, într-o conferință de presă, că deputații liberali susțin adoptarea unei propuneri legislative privind prevenția în sănătate pentru a rezolva problemele de prevenire a unor boli cronice și de finanțare a sistemului de sănătate, și nu suprataxarea unor produse alimentare.
Deputatul PNL a afirmat că actuala conducere a Ministerului dorește introducerea taxei pe produsele de tip fast-food ca un mijloc de suplimentare rapidă a bugetului.
„Din păcate, această abordare este simplistă față de cele două teme importante: finanțarea sistemului de sănătate și prevenirea unor boli cronice”, a adăugat Eugen Nicolăescu.
El a mai spus că este dovedit științific că există o relație directă între consumul de alcool și fumat și producerea unor afecțiuni grave, dar nu este o relație de cauzalitate directă între consumul unui anumit tip de aliment și anumite afecțiuni.
„De aceea, a fost relativ simplu să se poată suprataxa alcoolul sau tutunul și aproape imposibil să se suprataxeze corespunzător produsele alimentare”, a adăugat Nicolăescu.
El a arătat că grupul PNL susține un proiect legislativ al prevenției în sănătate, care are în vedere educația pentru sănătate, necesitatea unei strategii naționale pentru dietă și activitate fizică și a unor ghiduri nutriționale actualizate, realizarea de parteneriate cu industria alimentară pentru reducerea concentrației de sare, zahăr și aditivi, realizarea de politici fiscale și nonfiscale pentru încurajarea consumului de fructe și legume.
Adrian Streinu Cercel a declarat, săptămâna trecută, că lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate și băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma și apa minerală.
Reprezentanții patronatelor au anunțat că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creșterea, în medie, cu peste 20% a prețului la alimente, dar și la disponibilizarea a peste 36.000 de salariați, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.
Ministerul Sănătății a respins aceste afirmații, susținând că cifrele avansate de reprezentanții patronatelor din alimentație sunt nerealiste și nu au bază de calcul.
