Cel puțin 8,7 milioane de euro, care în final ar putea însemna de două ori mai mult, adică în jur de 18 milioane de euro, sunt aproape de a fi redirecționați dinspre Suceava spre Iași. „Furtul” este posibil ca urmare a influenței pe care liderii PSD și PNL Iași, Gheorghe Nechita și Relu Fenechiu, o au la nivel central, aceștia reușind să-i determine pe reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Transporturilor să accepte Iașiul într-o competiție la care pierduse startul și nu mai avea cum să recupereze decalajul creat. Este vorba de stația intermodală de la Dărmănești, care are toate șansele să nu se mai construiască, banii pentru investiția de la Suceava urmând să fie trimiși pentru un proiect similar la Iași.
Banii pentru acest tip de proiecte urmează să fie alocați în baza Programului Operațional Sectorial Transporturi, iar într-o primă fază au fost cuprinse șase locații în care urmau să fie construite stații intermodale. Este vorba de Timișoara, Brașov, Constanța Port, București, Oltenița/Giurgiu și Suceava. Cel puțin așa prevedea Ordinul ministrului Transporturilor nr. 457/2011. Numai că, la scurt timp după ce amicii lui Gheorghe Nechita și Relu Fenechiu au ajuns la București în structurile de conducere ale Guvernului și ministerelor, s-a produs și schimbarea. Pe 30 august 2012 este emis Ordinul 1358 al noului ministru al Transporturilor, în care este introdus un nou punct. Acesta are următorul cuprins: „Zona Iași, amplasată rutier și feroviar pe rețeaua centrală TEN-T; conectare la viitoarea autostradă Târgu Mureș – Iași – Ungheni; beneficiază de existența infrastructurii de transport pe cale ferată largă, facilitându-se astfel legătura feroviară cu Republica Moldova, Ucraina și Rusia”.
Mai mult, în acest Ordin 1358 Suceava nu este prinsă cu un cost estimativ al lucrărilor. Și asta în condițiile în care este depus la Ministerul Transporturilor încă de pe 15 decembrie 2011. Iar dacă cei de la București nu au aflat valoarea proiectului, „Monitorul de Suceava” le poate transmite că se ridică la 8,7 milioane de euro. Și asta după ce a fost întors de câteva ori de la București și s-au mai tăiat o serie de cheltuieli, suma inițială a investiției fiind estimată la 18 milioane de euro.
Toate aceste manevre dau serios de gândit asupra viitorului stației intermodale de la Dărmănești, dar și a modului în care sunt privite lucrurile de anumiți politicieni cu funcții de răspundere în județ, dar și de parlamentarii care ar trebui să ne reprezinte la București.
Stația intermodală de la Dărmănești ne-ar scăpa de traficul greu de pe străzi și ar resuscita și transportul feroviar
Pentru construcția stației intermodale s-au luat în calcul inițial trei locații. Este vorba de Stația CF Dornești, Halta Văratec și Halta Dărmănești. Din diferite motive de ordin tehnic, primele două locații au picat. A rămas în picioare doar varianta Dărmănești, primăria de aici având disponibilă o suprafață de teren de minim 20 de hectare pentru a realiza întreaga lucrare. În aceste condiții, s-a realizat o asociere între Primăria Dărmănești, Consiliul Județean Suceava și CFR, iar finalitatea urma să însemne stația intermodală. Aceasta ar trebui să fie amplasată la aproximativ 5 km de Halta Dărmănești, în apropierea râului Suceava. Cuprindea în prima fază patru linii de transport CFR, parcare pentru tiruri, spații de depozitare, benzinărie, minihotel, spații de alimentație publică, precum și sisteme de încărcare și descărcare din vagoane și tiruri, dar și un punct vamal.
Pentru că celor de la CFR li s-a părut că sunt costuri prea mari, proiectul a fost refăcut, iar o parte din obiective au dispărut, respectiv spațiile de depozitare, minihotelul, dar și trei dintre cele patru macarale care urmau să fie achiziționate pentru bunul mers al activității. Așa se face că valoarea proiectului a scăzut de la 18 la 8,7 milioane de euro. Au rămas totuși foarte mulți bani care urmau să fie investiți, plus locurile de muncă de acolo, în jur de 400, după estimări.
Pe lângă aceste avantaje, șoselele județului Suceava ar fi degrevate de traficul greu. Tot ceea ce venea din Ucraina, și este vorba de tiruri din Rusia, Belarus, Ucraina sau Polonia, era preluat și dus pe calea ferată spre București, Giurgiu sau Constanța. Automat, această preluare a mărfurilor cu trenurile ar fi dus la resuscitarea bolnavului numit CFR Marfă și eventual creșterea numărului de salariați din domeniul feroviar.
S-au cheltuit deja 50.000 de lei pentru acest proiect
Pentru a depune în timp util acest proiect, reprezentanții Consiliului Județean Suceava au dus o adevărată luptă contracronometru. Ajustat și reajustat de mai multe ori, proiectul a fost realizat de o firmă din Oradea care gestionează o stație intermodală particulară și care cunoaște cu ce se mănâncă această activitate. Chiar și la cost redus, Consiliul Județean Suceava a scos din buget aproape 50.000 de lei pentru realizarea acestui proiect, deși în mod normal ar fi avut de plată de aproape patru ori mai mult.
