Pe cei mândri, Singur Dumnezeu îi tămăduiește. Asta înseamnă că scârbele lăuntrice (prin care se tămăduiește mândria) sunt trimise de la Dumnezeu, pentru că, de-ar veni de la oameni, cel mândru nu le-ar putea duce. Iar cel smerit le poartă pe toate de la oameni și toată lumea zice: vrednic este de acestea.
Din scrisoarea ta se vede că te predai bănuielii, pentru că spui că nimeni nu poate să te convingă. Nu este bun lucru! Pesemne vei zice: nici nu trebuie ca cineva să mă convingă de contrariu. Aceasta înseamnă că ești prea sigură de negreșelnicia părerilor și concluziilor tale. Iar aceasta e o trăsătură foarte rea, e semnul unei foarte mari mândrii. (Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina)
(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 128)
