Ne vorbesc părinții Bisericii

Vorbind cu Maica Domnului spunem: „Pe tine, Maica lui Dumnezeu, cea mai presus de minte și de cuvânt”. Cum e Maica Domnului mai presus de minte și de cuvânt? Ce înseamnă aceasta? Înseamnă: cuvântul nu o cuprinde, iar mintea nu o înțelege. Stăm copleșiți de măreția Maicii Domnului, în fața Maicii Domnului: „Cea mai presus de minte și de cuvânt, care ai născut negrăit sub ani pe Cel fără de ani, credincioșii cu un gând te mărim”. Mărim pe Maica Domnului pentru mărețiile ei, pentru mărețiile ei izvorâte din Mântuitorul nostru Iisus Hristos, din Fiul său care S-a întrupat, din Fiul lui Dumnezeu care S-a întrupat din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și a devenit și Fiu al Maicii Domnului. Cine? Cel ce este Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Dumnezeu adevărat născut din Dumnezeu din veci și Om adevărat născut din Preasfânta Fecioara Maria.
Maica Domnului este numită Născătoare de Dumnezeu, nu în înțelesul că L-a născut pe Dumnezeu, că înainte de a fi Dumnezeu a fost Maica Domnului, ci în înțelesul că Cel pe care L-a născut ca om nu era numai om, ci era și Dumnezeu, Om adevărat și Dumnezeu adevărat. Unde s-a petrecut unirea firii dumnezeiești cu firea omenească în persoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos? S-a unit în pântecele Preasfintei Fecioare Maria. Noi așa mărturisim și așa ne învață Biserica noastră.
(Arhimandritul Teofil Părăian, Maica Domnului – Raiul de taină al Ortodoxiei, Editura Eikon, 2003, pp. 69-70)