Naveta Atlantis s-a conectat pentru ultima dată la Stația Spațială Internațională



Naveta americană Atlantis, aflată la ultima ei misiune în spațiu, s-a conectat așa cum era prevăzut, duminică, la Stația Spațială Internațională (ISS), pe care a aprovizionat-o cu combustibil și alimente necesare timp de aproximativ un an astronauților de la bordul stației, informează AFP.
Conectarea navetei Atlantis la ISS a avut loc duminică, la ora 15.07 GMT, a anunțat Centrul de control din Houston, după o manevră finală executată de comandantul de bord Chris Ferguson la viteza de 3 centimetri pe secundă, în timp ce cele două vehicule spațiale se deplasau pe orbită cu o viteză de 28.000 de kilometri/ oră.
Conectarea a avut loc la altitudinea de 350 de kilometri deasupra Noii Zeelande, exact la ora prevăzută.
Potrivit unei tradiții împrumutate din marina americană, un clopot a bătut de câteva ori la bordul ISS, pentru a saluta sosirea navetei americane și a celor patru membri ai echipajului – trei bărbați și o femeie.
Deschiderea ușilor de comunicare dintre cele două vehicule spațiale a avut loc la două ore după conectare, pentru ca presiunea să se echilibreze și astronauții să verifice etanșeitatea.
Atlantis, lansată vineri din Florida pentru ultimul ei zbor în spațiu, sub privirile emoționate a cel puțin 750.000 de spectatori, a sosit în apropierea ISS cu o oră înainte de conectare, poziționându-se la circa 200 de metri direct sub stație.
Comandantul Chris Ferguson a efectuat apoi o piruetă de circa nouă minute, pentru a expune burta navetei – acoperită de scuturi termice – pentru ca trei dintre cei șase astronauți de la bordul ISS să poată să o fotografieze.
Aceste imagini de înaltă definiție au fost apoi transmise la Houston pentru a fi analizate, pentru a descoperi eventualele avarii suferite de Atlantis în timpul primelor minute după lansare.
Atlantis, care efectuează o misiune de 12 zile, dintre care opt vor fi petrecute în contact cu ISS, a livrat la bordul stației aproape patru tone de alimente, echipamente și piese de schimb, dar și câteva experimente științifice pentru modulul presurizat Raffaelo.
Raffaelo va fi scos luni din cala navetei, cu ajutorul brațului robotizat al stației, pentru a fi atașat acesteia. El va fi apoi descărcat.
În cadrul acestei misiuni, este prevăzută și o ieșire în spațiu, ce va fi efectuată de doi astronauți din echipajul ISS.
Atlantis va reveni în Florida pe 20 iulie, la primele ore ale dimineții, punând capăt acestui program spațial al navetelor americane, după 30 de ani. Navetele vor fi apoi expuse în câteva muzee din Statele Unite ale Americii.
NASA a declarat că este totuși posibil ca această misiune să fie prelungită cu o zi.
Prin această misiune spațială, a 135-a și totodată ultima, Statele Unite se vor afla, pentru prima dată din 1981, în situația de a nu avea niciun vehicul pentru a-și transporta astronauții în spațiu și vor depinde timp de cel puțin cinci ani de capsulele rusești Soyuz – care taxează cu 51 de milioane de dolari un loc la bord -, până când un nou vehicul spațial american va fi construit pentru a înlocui navetele spațiale.
Administrația președintelui Barack Obama încurajează în acest scop sectorul comercial, iar companii precum Boeing și SpaceX și-au anunțat deja implicarea
Primele vehicule spațiale americane private care transportă mărfuri ar putea fi lansate la sfârșitul anului 2012, dar NASA trebuie să aștepte cel puțin până în 2015 până când noile capsule capabile să transporte astronauți vor fi gata să decoleze.
Vehiculele de tip cargo automatizate – ATV-ul european, HTV-ul japonez și capsulele Progress rusești – pot să transporte alimente și echipamente la bordul ISS.
ISS, a cărei construcție a început în 1998 și care este ocupată în permanență, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotație completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spațiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.
ISS este un proiect spațial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțat în principal de Statele Unite ale Americii și la realizarea căruia participă 16 țări.