Un subiect abordat puțin în România este cel al legăturii între economie și demografie. Și asta în condițiile în care circa 5 milioane de români, în general tineri și calificați, au plecat „afară” la muncă, iar în România au venit cetățeni din alte țări, în general asiatice, pentru a suplini necesarul de forță de muncă. Nu este o tragedie, se întâmplă peste tot în lume, dar o analiză lucidă a fenomenului trebuie făcută sub toate aspectele, pozitive sau negative, pentru a elabora o politică socială economică adecvată și coerentă. Migrația, ca fenomen demografic, trebuie obligatoriu legată și de sporul natural, de mult timp negativ, care afectează populația sub toate aspectele. Libertatea de mișcare și natalitatea au o influență decisivă în evoluția fiecărei națiuni și, implicit, a României. În analiza absolut necesară și „neglijată” la noi trebuie să pornim de la estimarea că populația planetară va crește până în 2040-2050, ajungând la aproximativ 9 miliarde (acum sunt 8 miliarde), iar apoi va stagna, fenomen care va afecta diferit țările lumii. Să vedem efectele creșterii sau descreșterii demografice.
Modificările generate de evoluția demografică se reflectă în consum, în cerințele de locuințe și dotarea lor, în necesitățile din sănătate (spitale, medici, dotări etc.) sau educație (școli, cadre didactice, dotări etc.), ca să amintesc doar cele mai importante. Dacă populația crește, investițiile în aceste domenii trebuie să crească și politicile statale să fie adecvate (spre exemplu, procentele din PIB alocate). În ce măsură se întâmplă? În cazul frecvent în care populația scade (ca și în România), fenomen însoțit de îmbătrânire, deficit crescut al fondurilor de pensii sau necesitatea de asistență medicală specifică, statul intervine prin pârghii financiare și/sau legislație adecvată. Adaptarea rapidă la modificările demografice trebuie să fie o regulă pentru a evita tulburările sociale și pierderile economice!
Având în vedere populația planetei, dar și resursele pe care mama natură le pune la dispoziție (unele epuizabile), majoritatea specialiștilor consideră că actualul număr de locuitori se apropie de maximul acceptabil. Și, curios (!?!), creșterea populației planetare a încetinit puternic!
Calculul demografilor arată că, pentru a menține actualul număr de locuitori ai unei zone sau ai planetei, este necesar ca fiecare femeie să dea naștere la 2,1 copii în viața ei, în medie. Diferențele dintre țări și continente sunt imense și efectele se văd deja. Africa are cel mai ridicat nivel de creștere a populației și implicit înregistrează cea mai mică medie de vârstă a locuitorilor. Țările cel mai puțin dezvoltate (Somalia, Ciad, Mali etc.) înregistrează cel mai ridicat număr de nașteri. Dar și în aceste zone femeile fără educație au de trei ori mai mulți copii (media 6,6) decât cele cu studii superioare (2,4 în medie), în cazul Ciadului, spre exemplu. La polul celălalt se află țările dezvoltate din Extremul Orient (Japonia, Coreea de Sud etc.), care raportează sub un copil născut în medie la o locuitoare. Și China, după o politică barbară de reducere a natalității, se confruntă cu probleme dure demografice, fiind deja întrecută de India ca număr de locuitori. Europa și America de Nord au aceleași probleme demografice, dar care sunt rezolvate parțial de emigrația din Africa și Asia. Valabil și la noi! Consecințele sunt atât pozitive, prin aportul de brațe de muncă, cât și negative, din cauza multor „ciocniri ale civilizației” pe plan cultural-educațional!
După calculul specialiștilor, în a doua jumătate a acestui secol populația globului va începe să scadă în ciuda creșterii speranței de viață, a dezvoltării medicinei, care ne va menține activi până la o vârstă înaintată, sau a extinderii bunăstării la nivel general (în 50 de ani, sărăcia extremă s-a redus de trei ori!). Cine va asigura producția și serviciile, cine „va plăti pensiile”? Sperăm că robotizarea, inteligența artificială și noile rezultate ale cercetării să ne asigure bătrânețea în lipsa tinerilor „buni de muncă”! Personal, nu văd o altă cale de păstrare a nivelului de trai.
Nu credeți că este necesară o abordare urgentă a problemei demografiei la noi? Eu cred că da!