Schimbarea conducerii Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, la începutul anului 2017, a dus la descoperirea haosului care a domnit în această instituție în ceea ce privește patrimoniul. Actualul manager, Teodor Brădățanu, a prezentat, vineri, într-o conferință de presă, starea actuală de lucruri, pentru clarificarea căreia a solicitat o expertiză și, ulterior, o anchetă a poliției. Teodor Brădățanu a declarat că, după ce a preluat prin concurs funcția de manager, a constatat „cu stupoare” că nu există o gestiune a patrimoniului, deși exista personalul angajat care să se ocupe de asta. Aceeași situație a găsit-o și în ceea ce privește depozitul cu lucrări de artă și arhiva, compartimente controlate doar de fostul director. Conform legii, după ce și-a început activitatea a solicitat unei angajate cu funcția de conservator să preia în gestiune patrimoniul mobil, lucru refuzat de aceasta „pertinent”, după cum a precizat managerul Brădățanu, fără inventariere.
„Fosta direcțiune a sugerat să facem o predare-primire scriptică, spunându-mi că așa se face, dar am refuzat și am solicitat ordonatorului principal de credite finanțarea unei expertize, care a început în martie 2017”, a spus Teodor Brădățanu.
Expertiza a durat mai mult decât se preconiza pentru că din muzeu lipseau documente. „Fosta conducere ne mai aducea documente din când în când, din afara muzeului”, a afirmat managerul. În urma expertizei s-a descoperit că lipsesc nu doar documente, ci și lucrări. S-au identificat 71 de lipsuri; 30 dintre lucrări au fost identificate în alte muzee din Fălticeni, dar 41 au încă „o situație incertă”. „Pentru acestea, dintre care 22 de lucrări de artă de mare valoare – sculptură și grafică, am primit justificări scrise bazate pe copii de acte”, a arătat managerul Brădățanu. Aceste justificări sunt un fel de note explicative ale unor foști și actuali angajați, din care ar reieși că unele lucrări au fost retrase de însuși maestrul, altele s-ar afla la diverse muzee din țară, date înainte de 1989, iar unele ar fi fost distruse la Revoluție. Brădățanu a subliniat că a scris instituțiilor care ar fi primit lucrările și a solicitat informații, dar până acum nu a primit nici un răspuns.
În depozitul muzeului au fost descoperite 250 de lucrări care nu figurau în inventar
Un alt aspect evidențiat de manager a fost trecerea în inventarul public al statului, printr-o hotărâre de guvern din 2007, a cinci lucrări care nu existau. „În 2017 am aflat și eu acest lucru. S-a găsit o cale de rezolvare și a început demersul prin care cele cinci lucrări să fie turnate în material definitiv, cu acordul legatarilor testamentari, acord obținut cu fosta conducere, fostul director fiind unul dintre legatari”, a spus managerul.
Cu ocazia verificărilor, în depozitele muzeului au fost descoperite 250 de lucrări neinventariate, „dintre care 150 de mare valoare”, nu doar ale maestrului Irimescu, ci și ale altor artiști care l-au vizitat de-a lungul timpului, respectiv lucrări de grafică și picturi de Hatmanu și Băieșu. Lucrările nu aveau acte de proveniență, a spus Brădățanu, precizând că anul trecut i s-a adus un act de donație datat în 2018 de la Fundația Culturală „Ion Irimescu”. Totodată, el a subliniat că până în momentul inventarierii nu a avut nimeni cheia depozitului decât fosta direcțiune și că el a schimbat încuietoarea la ușă după ce a început inventarul.
După primul control al Curții de Conturi, în 2017, actualul manager a sesizat poliția despre situația de la muzeu, la această oră dosarul aflându-se la serviciul de investigații criminale.
Situația de la Muzeul „Irimescu” este amplificată de relația tensionată dintre actualul manager și o parte dintre cei opt angajați ai instituției.
Angajații care fac parte din familia fostului director nu recunosc autoritatea managerului și îl sfidează constant
În momentul în care Teodor Brădățanu le-a comunicat explicit angajaților că nu va prelua gestiunea decât în conformitate strictă cu prevederile legale, s-a declanșat războiul cu cei care fac parte din familia fostului director și care l-au acuzat că încalcă „cutumele muzeului”. Din patru, câți au fost inițial, astăzi mai lucrează la Muzeul „Ion Irimescu” fiul, nora și nepoata fostului director. Fiul și nepoata, deși ieri se aflau în timpul serviciului, au venit la conferința de presă, au întrerupt de nenumărate ori expunerea managerului și și-au susținut sfidător punctul de vedere în fața presei, în ciuda solicitărilor repetate ale lui Teodor Brădățanu, de a se întoarce la posturile lor din muzeu.
Fiul fostului director, Marius Dăscălescu, este angajat ca muzeograf, iar soția și verișoara sa sunt pe post de custode. Ei s-au declarat hărțuiți de actualul manager și susțin, în ciuda evidențelor, că toată activitatea muzeului din perioada anterioară s-a desfășurat legal. Discursurile lor au fost în sensul că au tot dreptul să lucreze la muzeu, să-și desfășoare activitatea așa cum cred de cuviință, fără să țină cont de rigorile după care funcționează o instituție publică, și asta pentru că au avut grijă de maestrul Ion Irimescu în ultimii ani de viață ai acestuia.
Managerul le-a spus și în fața jurnaliștilor că va scoate adevărul la lumină cu ajutorul instituțiilor statutului cu atribuții de investigații și că va face tot posibilul să aducă întreaga activitate a muzeul în legalitate și să o dezvolte, în conformitate cu viața muzeală actuală.
Managerul Teodor Brădățanu a precizat că patrimoniul Muzeului “Ion Irimescu” din Fălticeni este format din 502 lucrări “de mare valoare” – sculptură și lucrări grafice, care până în anul 2017 nu au avut trecută valoarea în contabilitate. Peste 6 milioane de lei – 1,5 milioane de euro nu au fost trecute în contabilitate niciodată. “Nu știu cum a funcționat acest muzeu”, a mai spus managerul Brădățanu.
