Lucrările la viitorul muzeu de artă din Suceava se derulează în ritm susținut, fiind premise favorabile pentru inaugurare în toamna anului viitor. Cele aproximativ 3.000 de piese care formează colecția de artă a Muzeului Național al Bucovinei vor fi expuse în loturi de 110-120, de două ori pe an. „Având în vedere că spațiul este foarte mic, mai ales în zona contemporană, la 6 luni vom schimba lucrările pentru că avem ce arăta”, a spus directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu.
Acesta a declarat că muzeul de artă va avea patru secțiuni: pictură „clasică”, în patru săli, cu lucrări ale unor pictori precum Franz Xavier Knapp (1809-1883), Mihail (Mișu) Popp (1827-1892), Theodor Aman (1831-1891), Epaminonda Bucevschi (1843-1891), Ștefan Luchian (1868-1916), Nicolae Grigorescu (1838-1907), Ioan Andreescu (1850-1882), Theodor Pallady (1871-1956) sau Dumitru Ghiață (1888-1972).
Vizitatorii vor putea admira, printre altele, tablourile Păstorița, de Nicolae Grigorescu; portretele lui Ciprian Porumbescu și al Bertei Gorgon, de Mișu Popp, sau cunoscuta lucrare Suceava 1864, a lui Franz Xavier Knapp. Lucrările lui Knapp au și o mare valoare documentară deoarece litografiile sale oferă imaginea din acea vreme a unor localități, cum ar fi: Suceava, Dragomirna, Cernăuți, Fântâna Albă, Vatra Dornei, Lăpușna, Storojineț, Vama, Putna etc. Multe dintre lucrările sale sunt la Viena.
O altă sală a muzeului de artă de la Suceava va fi dedicată sculpturilor din colecția Constantin Antonovici. Muzeul Național al Bucovinei deține cea mai mare colecție Antonovici din Europa, formată din 49 de sculpturi, dar spațiul nu va permite expunerea lor simultană. Un număr semnificativ de lucrări se mai găsește doar la Galeria Gertrude Stein, din New York, dedicată discipolilor lui Constantin Brâncuși.
Pentru arta contemporană, muzeul va rezerva două săli, dar lucrări vor fi expuse, de asemenea, pe holurile destul de generoase.
Dr. Ursu intenționează ca inaugurarea unui muzeu de artă la Suceava, preconizată pentru toamna anului 2026, să fie corelată cu Anul Brâncuși. „Dorim să aducem o piesă a lui Constantin Brâncuși. Ne-am dori <Cap de copil>, dintr-o colecție privată, sau altă lucrare semnificativă, de la Muzeul de Artă din Craiova sau de la Muzeul Național de Artă din București”, a mai spus directorul Muzeului Național al Bucovinei.
Muzeul de artă va funcționa în aripa de est a clădirii Muzeului de Istorie (unde a fost sediul Arhivelor Naționale), unde se desfășoară lucrări ample de restaurare, reabilitare și refuncționalizare, fiind necesară adaptarea sa la funcția de muzeu, cu instalații specifice de expunere și depozitare pentru colecția de artă. Valoarea totală a proiectului este de 6,108 milioane de lei, din care 5,497 milioane de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului (INP), la care se adaugă contribuția proprie a Muzeului Național al Bucovinei, în valoare de 610.885 lei, aceasta fiind posibilă cu finanțarea/sprijinul Consiliului Județean Suceava, sub autoritatea căruia funcționează muzeul.
