Munca în schimburi, care implică și lucrul în timpul nopții și perturbă orarul normal de somn, poate afecta aproape 1.500 de gene, ceea ce ar explica de ce ea a fost asociată cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv diabet și cancer.
Tulburarea programului normal de somn mărește riscul apariției riscului de apariție a cancerului de sân, a bolilor de inimă, a diabetului și a altor boli grave, cred oamenii de știință.
Cercetări recente arată că perturbarea ritmului circadian (ritmul biologic normal al organismului uman, bazat pe ziua de 24 de ore) perturbă, de asemenea, ritmul activității genelor.
Pentru a evalua acest efect, cercetătorii au supus 22 de subiecți unui ritm modificat, de 28 de ore, fără alternanța de lumină și întuneric caracteristică ritmului circadian normal.
Ca rezultat, ciclul de somn-veghe al participanților a fost întârziat cu 4 ore zilnic, până când perioada lor de somn a ajuns să fie defazată cu 12 ore față de programul normal de somn.
Analizele de sânge au arătat că, după experiment, voluntarii prezentau o reducere de 6 ori a numărului de gene care manifestau un ritm circadian (de 24 de ore).
După declarațiile prof. Derk-Jan Dijk, de la Centrul pentru Studiul Somnului din cadrul Universității Surrey, cercetătorii au constatat că aproximativ 6% dintre genele umane prezintă un ritm circadian, activitatea lor fiind mai intensă în numite momente ale zilei decât în altele. Organismul uman are, se crede, cca. 24.000 de gene, ceea ce înseamnă că peste 1.400 dintre ele ar fi vulnerabile la schimbarea ritmului de somn-veghe. Specialiștii cred că genele activate de lumină sunt implicate mai cu seamă în funcția imunitară, iar cele activate de întuneric ar fi implicate în reglarea funcționării altor gene.
Modificarea activității genelor, determinată de schimbarea ritmului normal de somn-veghe și a alternanței normale de lumină și întuneric, ar explica asocierea dintre munca în schimburi și creșterea riscului apariției unor probleme de sănătate.
Rezultatele studiului, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, ar putea impulsiona realizarea, în viitor, a unor studii mai ample asupra acestor asocieri.
După cum explică prof. Dijk, perturbarea programului de somn și de masă modifică procesele moleculare, determinând perturbări în ritmul genelor. Aceste cercetări ar putea ajuta la înțelegerea problemelor de sănătate asociate cu munca în schimbul de noapte, fenomenul jet lag (tulburarea ritmului biologic determinată de schimbarea fusului orar, în cazul călătoriilor lungi cu avionul) și cu alte situații în care este afectat ritmul genelor. Peste 97% dintre genele cu ritm circadian sunt afectate și funcționează defazat atunci când ne este perturbat programul normal de somn, ceea ce explică de ce nu ne simțim bine după o călătorie lungă cu avionul sau atunci când lucrăm în schimburi neregulate.
Sursa: Mail Online – descopera.ro