Modificare piața muncii

Multe firme din Suceava caută cu disperare angajați: pregătirea și experiența au fost lăsate deoparte



Mirela Adomnicăi: “Foarte multe locuri de muncă sunt în domeniul meseriilor, unul care a fost mult prea multă vreme neglijat la nivel de școlarizare”
Mirela Adomnicăi: “Foarte multe locuri de muncă sunt în domeniul meseriilor, unul care a fost mult prea multă vreme neglijat la nivel de școlarizare”

Piața muncii din Suceava a suferit modificări radicale în ultima perioadă de timp, iar angajatorii care au devenit abonați cu oferte de joburi prin Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Suceava sunt din ce în ce mai mulți. Sunt multe firme care se chinuiesc la propriu de luni de zile să găsească oameni și nu reușesc, iar vremurile în care alegeau un angajat dintr-un teanc de CV-uri au dispărut în cele mai multe domenii de activitate. Ceea ce se remarcă în ultima perioadă este că criteriul legat de experiență a dispărut din vocabularul multor angajatori, ba mai mult reporterii Monitorului de Suceava au constatat cu surprindere că s-a ajuns inclusiv ca pentru un post de inginer horticol să nu se ceară calificare, ci doar un pic de pricepere în domeniu și dorință de muncă.
Aproape nimeni nu mai învață o meserie. S-au reînființat școlile de meserii, însă vidul a fost deja creat
Lista de locuri de muncă ce sunt aproape permanent vacante la AJOFM Suceava este foarte lungă. Lucrător în confecții, mecanic auto, vopsitor auto, tinichigiu, zugrav, lucrător în prelucrarea lemnului, lucrător în alimentație publică (ospătar, pizzer, barman, bucătar), instalator, electrician construcții, electrician auto, zugrav, rigipsar, fochiști centrale, sunt doar câteva exemple de posturi unde oferta cuprinde multe joburi care însă rămân mai tot timpul neocupate.
Mirela Adomnicăi, directorul AJOFM Suceava, confirmă că problema lipsei forței de muncă este adusă în actualitate din ce în ce mai des. În mod cert, aceasta nu poate fi pusă doar pe seama plecărilor în străinătate, care sunt masive de foarte mulți ani.
“Foarte multe locuri de muncă sunt în domeniul meseriilor, unul care a fost mult prea multă vreme neglijat la nivel de școlarizare. De puțin timp s-au reînființat școlile de meserii, însă s-a creat deja un vid de lungă durată”, explică Mirela Adomnicăi.
Aceasta este de părere că numai o strategie coerentă la nivel național, o cooperare între Ministerul Educației și Ministerul Muncii, poate duce la rezolvarea acestor probleme. Paradoxal este că deși angajatorii nu găsesc aproape deloc instalatori, de exemplu, la cursurile de formare pe care le organizează AJOFM pentru această meserie șomerii nu se arată deloc interesați să obțină o diplomă de instalator calificat. Este așadar și o problemă de mentalitate a tinerilor care nu au un loc de muncă, dar nici nu vor să se îndrepte spre o meserie care de altfel le-ar aduce venituri bune și în România.
Problema evidentă a salariilor mici din Suceava
O problemă evidentă, care pleacă de la angajatori, este legată și de nivelul de salarizare, fapt remarcat și de conducerea AJOFM Suceava. După cum se știe, salariile din Suceava sunt cu mult sub media națională, iar mult timp angajatorii și-au format acest principiu că nu pot oferi mai mult pe piața muncii din Suceava. Problemele din ce în ce mai evidente legate de forța de muncă arată că salariile din Suceava trebuie să urce și ele către un nivel rezonabil dacă firmele mai vor să-și rezolve problema recrutării de personal.
Angajator Ambro: „Dacă la început căutam doar oameni cu experiență în producție, anul acesta am renunțat la acest criteriu”
Referitor la această problemă, reporterii Monitorului de Suceava au discutat cu mai mulți angajatori, din cei care vor să facă angajări și au ofertă la zi la AJOFM Suceava, iar declarațiile lor sunt cât se poate de relevante.
Ambro, societatea care are peste 600 de angajați, se confruntă și ea cu probleme legate de lipsa forței de muncă. Societatea face angajări în meseriile de mașinist, ajutor mașinist, manipulant, stivuitorist, șef de schimb, în total oferta la zi cuprinzând în jur de 20 de locuri de muncă.
Laurențiu Lupu, manager de resurse umane în cadrul Ambro, a declarat că există un oarecare interes din partea sucevenilor pentru a se angaja în cadrul societății, însă mulți renunță din cauza ritmului de lucru. Așa s-a ajuns la o fluctuație nedorită.
„Dacă la început căutam doar oameni cu experiență în producție, anul acesta am renunțat la acest criteriu. Căutăm oameni care vor să muncească, să respecte regulile și să se adapteze la ritmul de lucru”, a declarat Laurențiu Lupu. Fiind vorba de meserii, este obligatoriu ca cei interesați să aibă specializare și certificare în domeniu, astfel că automat aria de selecție este destul de restrânsă.
Angajator în construcții: „Sunt foarte mulți oameni care pur și simplu nu vor să muncească, care stau acasă cu ajutorul social”
În alte domenii situația este și mai critică. Mihai Iordache, patronul societății SC Iordi Suceava, caută minimum 15 zugravi și rigipsari de care are mare nevoie la lucrările pe care le are în curs, pe mai multe șantiere din țară.
“Aș angaja și 30 de oameni, dar nu am de unde să îi iau. Oferim cazare, transport, iar un zugrav bun poate câștiga 2.500-3.000 de lei pe lună. Din păcate, sunt foarte mulți oameni care pur și simplu nu vor să muncească, care stau acasă cu ajutorul social”, spune bărbatul, care este de părere că principala problemă pleacă de la faptul că Statul Român nu încurajează munca, prin acordarea cu prea multă larghețe a ajutoarelor sociale.
Mihai Iordache nu solicită experiență ori calificare. „Am luat oameni pe șantier, i-am învățat cât de cât ce să facă, iar după două-trei săptămâni au lua avansul și pur și simplu au fugit. Asta este realitatea”, spune Mihai Iordache.
Multă flexibilitate pentru un post de inginer
După cum am amintit, și la posturi mai specializate angajatorii nu mai au pretenții foarte mari. Lionel Buliga, care are o fermă de căpșuni la Arbore, nu găsește sub nici o formă un inginer horticol. Cum s-a convins că nu găsește o persoană specializată în domeniu, a renunțat și la „pretenția” legată de diplomă.
“Caut o persoană interesată se învețe un pic de tehnologie. Dacă aș vedea bunăvoință și seriozitate, aș angaja și fără diplomă. Numai să nu vină să stea o săptămână și apoi să plece”, spune Lionel Buliga. Cât despre culegători de căpșuni, bărbatul spune că se descurcă cu forța de muncă locală, la care apelează doar în perioadele de cules.
Peste11.000 de “șomeri de meserie”, în majoritate asistați social
AJOFM Suceava avea, la finele săptămânii trecute, o ofertă de 318 locuri de muncă. Este vorba doar de posturile pentru Agenția Suceava, adică pentru municipiul Suceava și comunele limitrofe. Locuri de muncă destul de multe mai sunt la agențiile locale AJOFM din Fălticeni și Rădăuți, în celelalte localități oferta fiind mai redusă.
În județ, AJOFM Suceava avea în evidență, la finele lunii mai, 14.266 de șomeri. Dintre aceștia 3.112 erau șomeri care luau indemnizație de șomaj, în timp ce restul erau șomeri neindemnizați. Aceștia din urmă, peste 11.000, sunt în mare majoritate „șomerii de meserie”, mulți dintre ei neavând vreodată un loc de muncă.
Anca Capverde, din cadrul AJOFM Suceava, a explicat cine sunt de regulă șomerii neindemnizați: „Majoritatea acestora nu sunt determinați să se angajeze și solicită statutul de șomeri pentru a încasa diverse forme de ajutor social. Cei aproximativ 3.000 de șomeri indemnizați, proaspăt rămași fără serviciu, sunt cei pe care ne bazăm pentru a-i integra pe piața muncii”.



Recomandări

100 de copii de la școli din municipiul Suceava și din comuna Adâncata, în Tabăra de creație „Micii iconari”, ediția a XIV-a

100 de copii de la școli din municipiul Suceava și din comuna Adâncata, în Tabăra de creație „Micii iconari”, ediția a XIV-a

Noile doctorițe de la Oncologia Spitalului Clinic din Suceava sunt dr. Alexandra Pușcașu, dr. Diana Lavinia Pricope și dr. Andreea Obreja