Mucenici fără drojdie (de post)

Dacă nu știm care e diferența, ei bine, e cam aceeași ca între pâine dospită clasică și pâinea rapidă cu bicarbonat… Fiecare produs are savoarea lui. Mucenicii cu bicarbonat sunt mai puțin pufoși inițial și nu au forma dolofană perfectă, dar dacă sunt bine glazurați cu miere și stau câteva ore la temperatura camerei, sunt absolut delicioși și au o textură ușor crocantă. Sunt o soluție ideală dacă nu avem timp să lăsăm aluatul la dospit cu orele.
Avem nevoie de:
500 gfăină albă pentru panificație, 250-300 ml apă, 100 g unt, coajă de lămâie, zahăr vanilat, puțină esență de rom, jumătate de pliculeț de praf de copt, o linguriță de bicarbonat de sodiu alimentar (stins cu puțin oțet), puțină sare, 50 g zahăr, plus 200 g zahăr pentru ”fața rumenă”, 100 g nucă rumenită și măcinată, jumătate de cană de miere
Preparare:
Amestecăm făina, apa, prafurile pentru copt, sarea, trei sferturi din ulei, 50 g zahăr și aromele. Frământăm bine și adăugăm câte puțin din restul de ulei. După ce este bine frământat, aluatul este elastic, nu se lipește și are consistența unui aluat de pâine înainte de dospire. Formăm colăcei în forma cifrei 8, de mărimea dorită, și îi punem în tăvi pe hârtie de copt. Îi coacem cca. 25 de minute sau mai mult, în funcție de cuptor. Atenție, nu vor fi prea rumeni deasupra, pentru că nu au fost unși cu ou, așa că e bine să verificăm dacă au început să se rumenească dedesubt – acesta e semnul că s-au copt. Dacă avem mai multă experiență, putem bate în colăcei cu degetul – dacă sunt bine copți sună grav, înfundat, iar colăcelul e deja ușor și mai pufos, dar cu coaja crocantă. Lăsăm colăceii să se răcorească puțin în tavă, în afara cuptorului. Între timp ardem zahărul la culoare auriu-roșcat, stingem cu trei sferturi de pahar de apă și fierbem până ce se dizolvă caramelul și capătă consistență de sirop foarte subțire. Cât e fierbinte, cu o pensulă ungem bine colăceii deja răcoriți, care vor absorbi parțial siropul și vor deveni rumeni și mai lucioși. Lăsăm să se răcească de tot. Între timp rumenim ușor nuca și o măcinăm. Punem mierea într-o crăticioară și o încălzim doar cât să devină lichidă, dar cu atenție, să nu o fierbem. Trecem partea de deasupra a fiecărui mucenic succesiv prin miere și nucă și lăsăm să se răcorească totul complet, pe platouri, cu partea cu nucă în sus. După ce glazura s-a mai întărit, îi putem clădi suprapuși. Sunt buni cu ceai, vin alb sau chiar cu lapte, pentru cei ce nu postesc în această perioadă.