Biserica de secol XIX din Poiana Stampei, monument istoric, care a ars în urma unui puternic incendiu, a fost distrusă și pe fondul nepăsării și indolenței. Este o concluzie dură și tristă, susținută de numeroase constatări ale specialiștilor Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Suceava. De la lucrările de modernizare realizate fără aviz și până la cauza incendiului și cum au intervenit localnicii care mai puteau salva ceva, toate au contribuit decisiv la dezastrul rămas în urmă.
Un scurtcircuit la un calorifer electric a distrus biserica
Miercuri dimineață, în jurul orei 9.40, printr-un apel la 112 pompierii au fost sesizați că biserica de lemn din Poiana Stampei arde mocnit pe interior. Pompierii au intervenit la fața locului cu șapte autospeciale cu apă, însă nu au putut face minuni. Întregul interior al bisericii a fost distrus, odată cu bunurile de patrimoniu cultural.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava a comunicat, ieri, că în urma anchetei s-a stabilit că incendiul a fost provocat de un scurtcircuit produs la instalația de alimentare a unui calorifer electric, lăsat sub tensiune. Caloriferul se afla în altarul bisericii și, din păcate, incendiul nu a fost sesizat în faza incipientă.
Ce dădea valoare acestei biserici
Viorel Blănaru, consilier Patrimoniu, Monumente și Arheologie, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Suceava, a explicat că biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil era încadrată ca biserică monument de categorie B din anul 1956, fiind cel mai important obiectiv de la limita județului cu Bistrița-Năsăud.
Trei elemente aduceau valoare bisericii, în afara construcției în sine: catapeteasma care era lucrată de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi, trei policandre oferite bisericii de regele Carol I și faptul că primul paroh al lăcașului de cult a fost renumitul academician și folclorist Simion Florea Marian.
Lucrările de „modernizare” care au contribuit la dezastru
Lucrările de modernizare a bisericii, efectuate ulterior anului 1956, au dus la transformarea în rău a monumentului.
„Biserica a suferit transformări care i-au știrbit mult din valoarea sa inițială. Inclusiv lucrările efectuate anul trecut, prin schimbarea învelitorii acoperișului cu tablă tip Lindab, a fost o greșeală imensă care a favorizat, printre altele, propagarea incendiului. De asemenea, îmbrăcarea cu polistiren a fost o imensă greșeală pentru o biserică din lemn”, a explicat Viorel Blănaru, subliniind că pentru aceste lucrări nu a existat avizul de specialitate al instituției de cultură.
Localnicii nu au știut ce să salveze
La momentul în care s-a sesizat incendiul, câțiva localnici au mai avut timp să intre în biserică. Din păcate, nu au salvat bunuri de patrimoniu.
„Primii oameni care au intrat în biserică, la momentul când se mai putea salva ceva, au scos veșmintele preotului, prapurile, scaunele din biserică și alte obiecte specifice liturghiei. Nimeni nu a fost tentat din păcate să salveze icoanele împărătești de la catapeteasma pictată de Epaminonda Bucevschi, candelabrele de la Carol I ori cărți sau documente care mai erau în patrimoniul bisericii”, este constatarea amară a lui Viorel Blănaru.
Măsurile de prevenire a incendiilor au fost ignorate
Fiind o biserică veche, lăcașul de cult nu intra în categoria celor care au nevoie de aviz de securitate împotriva incendiilor. Măsuri de precauție puteau fi însă luate, dar, din păcate, nimeni nu s-a gândit la ele.
„Biserica trebuia să fie dotată cu senzori de fum, dacă aceștia ar fi existat s-ar fi sesizat incendiul din timp, înainte de a se extinde la catapeteasmă și a arde mocnit tot altarul. În clipa când cineva a sesizat că în interiorul bisericii este incendiu era deja prea târziu”, a explicat specialistul Direcției pentru Cultură Suceava.
Biserica monument istoric era slujită de preotul paroh Domițian Tătaru încă din anul 1982. Preotul a ajuns imediat după incendiu la Spitalul Municipal Vatra Dornei, acuzând o stare de rău în momentul în care a văzut dezastrul. Am încercat ieri să-l contactăm telefonic pe preot, însă acesta nu a fost de găsit.
Biserica avea în spate o frumoasă poveste legată de nunta prințului moștenitor al Austriei
Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil a fost ridicată între anii 1883 și 1885 și are în spate o poveste frumoasă. Este cunoscută ca prima biserică din lume care a fost ridicată în cinstea unei căsătorii. Este vorba de căsătoria prințului Rudolf al Austriei, fiul împăratului Franz Joseph, cu Stephanie de Belgia. Delegația de locuitori a comunei care s-a deplasat la Viena pentru a cere aprobarea pentru ridicarea unei biserici s-ar fi folosit de prilejul fericit al căsătoriei pentru a nu putea fi refuzată. Asta în condițiile în care puterea austriacă, de sorginte catolică, nu era prea încântată atunci când primea solicitări privind ridicarea de noi biserici ortodoxe pe teritoriul pe care îl stăpânea.
Căsătoria în cinstea căreia a fost ridicată biserica nu avea să fie una prea fericită: Prințul Rudolf, fire rebelă și total opusă soției sale, s-a sinucis după câțiva ani, împreună cu amanta sa, la o partidă de vânătoare. Prințesa avea să mai trăiască încă 56 de ani după acesta.
