Monumentele Eroilor români din județul Cernăuți (Nordul Bucovinei)

RARANCEA
Troița Eroilor. În Cimitirul eroilor din comuna Rarancea s-a păstrat până astăzi Troița CultulEroilor, inaugurată la 01 noiembrie 1930 de către Societatea Cultul Eroilor din București. Troița a fost confecționată din lemn de stejar cu o înălțime de 4.05 m, acoperită cu draniță și instalată pe un postament de beton cu dimensiunile 2×1.2×1.3 m. La edificarea monumentului a contribuit și Cohorta Liceului ortodox de fete din Cernăuți, care a edificat această troiță în prezența M.S. Regina Elena. În Cimitir au fost adunate trupurile soldaților căzuți în primul război mondial.
În fiecare an aici se sărbătorea Ziua Eroilor. Astfel, spre exemplu, la 13 iunie 1937, după Sfânta Liturghie, încolonați în procesiune cu preoții în frunte, străjerii stolului Rarancea s-au îndreptat spre Cimitirul eroilor, iar corul străjeresc a intonat pe drum Sfinte Dumnezeule. Cu această ocazie, în fața troiței s-a oficiat parastasul cuvenit de către preoții Neculai Grigore și Constantin Malanca, în timp ce elevii străjeri au depus o coroană de flori pe troiță. După oficierea parastasului, au vorbit mulțimii pr. Constantin Malanca, învățătorul Cărărușiu și țăranul Cușniriuc. Concomitent, s-au recitat poezii și s-a cântat Imnul Eroilor. Pe la orele 12 serbarea a luat sfârșit. La ora 15.00, o procesiune similară a organizat biserica greco-catolică din localitate, în frunte cu vicarul de Cernăuți, care a și depus o coroană de flori pe mormântul eroilor. Preotul greco-catolic Dutca, a îndemnat mulțimea: să facă zid de apărare în jurul Marelui străjer M.S. Carol al II-lea, Regele Culturii și al sufletului românesc și muncind alături cu El să facem România mai frumoasă ca oricând.
RĂPUJINEȚ
Troița Eroilor. În ședința Comisiei din 25.04.1939 s-a luat în discuție proectul Troiței străjerești în amintirea Eroilor din Comuna Răpujineț, Județul Cernăuți, înaintat cu raportul 44/1939 a Secției Pregătirei Premilitare Răpujineț și adresa Nr. 494 a.c. a Societății Cultul Eroilor. S-a prezentat și un exemplar din planul troiței, însoțit de planul de situație.
Examinând planul, Comisia constată că este lipsit de scară, prea sumar și prost desenat. În consecință, Comisia hotărăște să ceară Comitetului de inițiativă în conformitate cu Regulamentul publicat în M.O. Nr. 293-1938, să se întocmească și să se trimită – bineînțeles în dublu exemplar, un plan desenat mai complect, în care să se arate și măsurile, și în care să se prevadă soclul în piatră de carieră, așa cum prescrie Regulamentul.
REVACĂUȚI
Monumentul Eroilor.În partea veche a cimitirului comunal, sunt amplasate mormintele ostășilor austro-ungari, căzuți în primul război mondial. În vara anului 1915 Cartierul General din Snyatynsk a edificat un monument din piatră în memoria eroilor respectivi. Inscripțiile inițiale au fost distruse în perioada sovietică, fiind salvate doar inscripțiile gravate în latină: PRO PATRIA. În vara anului 1998, datorită eforturilor comune depuse de comunitatea Crucea Neagră din Bucovina și activiștii din s. Bergomet conduși de domnul M. Dudir, mormintele au fost ordonate, iar pe monument a fost fixată o placă nouă în limba germană și ucraineană: AICI ODIHNESC FĂRĂ NUME EROII ARMATEI AUSTRO-UNGARE, CARE ȘI-AU GĂSIT MOARTEA ÎN ACEST SAT. 1915.
ROȘA – STÂNCA
Troița Eroilor. Pe unul din drumurile acestei suburbii a Cernăuțului, prin mijlocirea președintelui Casei Naționale din Stânca, Bidnei și prin voința generalului Manolescu, Casele Naționale din București au donat o troiță din lemn comunei Roșa – Stânca, o frumoasă operă de artă românească. Troița nu avea o destinație anume, la ea închinându-se orice trecător sau om cu frică de Dumnezeu: poporul din Roșa-Stânca credea și se ruga mai departe la Dumnezeul Iisus, care a murit pe cruce, fără un semn de ură și plin de iubire nesfârșită pentru oamenii, ce nu-l înțelegeau dar cari îl înțeleg acm și-l vor premări deapururea. Troița a fost sfințită la 19 iunie 1937, eveniment la care au participat domnul primar Dr. D. Marmeliuc, prefectul Gh. Vântu, prof. Dr. Mandiuc, maior S. Slătinescu ș.a. Un sobor de trei preoți, în frunte cu parohul Jancovschi, au sfințit Troița, iar preotul paroh Ilisei a ținut o cuvântare, explicând rostul sărbătorii respective și a sfințirii troiței. La serbare primarul Marmeliuc a transmis un mesaj cordial de încurajare și înălțare sufletească pentru această faptă din partea Cabinetului de lectură din Mănăstiriște și a Ligii Antirevizioniste. Fiind sâmbătamorților, gospodinele din comună au pregătit un adevărat praznic pentru sufletele eroilor căzuți pentru patrie.
Cu regret, în scurt timp după ocuparea Bucovinei în 1941, troița a fost demolată și nu oricum, ci în stil sovietic: a fost tăiată de un Moldovean, constrâns sub amenințare de moarte de bolșevici cu baioneta la armă. În cinismul lor drăcesc, fiii debandadei au ales tocmai un creștin, pentru săvârșirea ordinului mârșav, în scop de a lovi în el și în poporul din Roșa. Acest biet moldovean, neputând suporta chinurile și remușcările, cari îl copleșeau, s-a sinucis apoi…
După eliberarea Bucovinei de către Mareșalul Antonescu, troița a fost reconstruită, iar resturile rămase din troița tăiată, care au fost păstrate, vor fi legate în fier și așezate la un loc de frunte din Roșa-Stânca, drept mărturie pentru barbaria bolșevică, nota M. Strungariu în ziarul Bucovina din Cernăuți. Concomitent, troița a fost închinată unui aviatori român care a suferit moarte de erou în luptele de eliberare a Bucovinei în vara anului 1941.
Vineri, 23 aprilie 1943, într-un cadru solemn a fost sfințită această troiță în prezența Mitropolitului Tit Simedrea, Mitropolitul Bucovinei, însoțit de preotul Ion Vască, alături de generalul D. Carlaonț, secretarul general al Guvernământului Vasile Florescu, primarul municipiului Cernăuți D. Galeș, prefectul județului Florian Berechet, directorul Fundației Regale Bucovina C. N,. Tomescu, președintele Curții de Apel Ilie Hudescu, chestorul poliției dr. Axman, colonelul Vasiliu, directorul afacerilor administrative Tudor Popescu, lt. col. Grigoriu, lt. col. Zburlan, maior Vonsovici, lt. col. Sehleanu, maior Popescu Marcel, maior Iliescu, comandantul Pieții din Cernăuți Țivlea, inspectorul C. Enescu, viceprimarul Pop, dr. Lucaciu, directoarea Liceului comercial de fete C. Georgescu, C. Mucenic, C. Bosie, Lumiceanu, I. Berar, prof. Vitencu, Șt. Bidnei, pr. Slevoacă alături de un număr impunător de credincioși.
Soborul de preoți a fost format din protoiereul Ilisei, căpitanul preot Birău – confesorul garnizoanei, preotul Mircescu și diaconul Octavian Ștefureac, alături de corul Căminului Cultural din comună Stânca-Roșa, dirijat de domnul Niculescu Spiridon. După oficierea ierurgiei, troița a fost sfințită personal de Mitropolitul Tit Simedrea. Evenimentul a fost însoțit de demonstrațiile aviatorilor și tragere de salve.
Lemnul pentru crucifix a fost obținut dintr-un stejar adus din Dumbrava Roșie. La această manifestare, profesorul universitar C. N. Tomescu a propus plantarea unei dumbrave în jurul troiței care să fie numită Dumbrava Unirii. La finele evenimentului, Căminul Cultural a primit spre îngrijire troița și sarcina de a planta această dumbravă.
Nu cunoaștem când a fost distrusă această troiță, însă e cert faptul că ea a fost reconstruită în 1993 de către românii din Roșa-Stânca. Crucifixul a fost amplasat pe un soclu din piatră, iar pe latura din față poartă o placă din metal cu inscripția:TROIȚA E ÎNĂLȚATĂ ÎN CINSTEA EROILOR BUCOVINENI CĂZUȚI ÎN PRIMUL ȘI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. RECONSTRUITĂ DE LOCUITORII ROȘA-STÂNCA. 1993R. Troița e amplasată pe vârful unui deal din imediata apropiere a satului, fără a fi întreținută corespunzător.
SADAGURA

Monumentul Eroilor. În cimitirul comunal un mormânt comun unde au fost depuși eroi din primul război mondial.Cimitirul eroilor a fost organizat în 1932, iar numărul celor înhumați aici nu este cunoscut. Conform unui raport al Așezământului Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor, în cripta de la Sadagura erau înhumați circa 50 ostași germani.Peste groapa comună a fost ridicat un monument din granit, pe care se regăsește o inscripție în limba română: EROILOR NECUNOSCUȚI 1914-1919. COMUNITATEA SADGORA. Monumentul are în față 8 piloni de piatră, așezați în formă dreptunghiulară, uniți între ei cu un lanț de metal. Lângă acest mormânt mai există o cruce de stejar, ce poartă o inscripție în limba română: 1914-1919. REGIMENTUL NR 12 ARTILERIE. EROILOR NECUNOSCUȚI. În perioada interbelică, de ziua eroilor aici erau oficiate parastase de către preotul Kissilenski în prezența autorităților locale și a elevilor străjeri.
În 2019, monumentul a suferit unele renovări cu iz ucrainean, partea de sus a monumentului fiind înlăcuită cu o placă de marmoră neagră, pe care a fost trecută următoarea inscripție în română și ucraineană: EROILOR NECUNOSCUȚI. 1914-1919. COMUNA SADAGORA.
ȘIPENIȚI
Monumentul Eroilor. Acesta a fost edificat deasupra unei gropi comune, unde au fost depuse trupurile eroilor austro-ungari și ruși din primul război mondial. În această groapă au fost depuse oseminte de militari până în 1935. Monumentul a fost edificat deasupra gropii comune din cheltuiala consăteanului Zaharia Simovici. Pe monument era scris: MORMÂNTUL EROILOR CARE ȘI-AU GĂSIT OBȘTESCUL SFÂRȘIT ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL 1914-1918. TRUPURILE SUNT PE CÂMP, IAR EROISMUL LOR ESTE NEUITAT.
TÂRNĂUCA
Troița Eroilor. În prima jumătate a anului 1939, membrii Căminului Cultural Principele Nicolae din Târnăuca, au edificat o fântână și inaugurat o troiță din lemn în cinstea eroilor căzuți în primul război mondial. Pentru amenajarea aleii de acces și vopsirea troiței, au fost cheltuiți 649 lei, iar pentru fântână și troiță au fost alocați 17.999 lei.
Din membrii care s-au preocupat de edificarea troiței amintim pe învățătorul H. V. Sandovici, preotul Gheorghe Bânzar, agricultorul Ioan Cazacu, agronomul Gh. Crihan, șeful de post al jandarmeriei – Gh. Condur, învățătorul Minu Herghelegiu ș.a.
TOPORĂUȚI
Troița de lemn. Ziarul Glasul Bucovinei descrie evenimentul sfințirii acestei troițe: Vineri, 20 iulie … a avut loc în colonia comunei Toporăuți, sfințirea unei frumoase Troiți. Această Troiță a fost artistic lucrată de colonistul Aiftincăi. Cu ocazia aceasta, a avut loc o înălțătoare serbare românească. Au asistat domnii: Gh. Vântu, prefectul județului, consilier Corneliu Clain și Socoleanu, directorul prefecturii, precum și delegații coloniștilor din Basarabia. Serviciul divin a fost oficiat de către părintele Dr. Tarangul și parohul Totoescu, iar răspunsurile au fost date de către corul plugarilor din Grozinți (Basarabia). D-l prefect, luând cuvântul, a scos în relief munca ce se depune pentru a îmbunătăți starea coloniștilor și le-a adus la cunoștință despre hotărârea prefecturii de a le clădi o școală… a urmat apoi desfășurarea programului artistic și o masă comună. [N. Pav.].
TUREATCA
Monumentul Eroilor. Inițiativa ridicării unui asemenea monument, a fost preluată de Căminul Cultural Spiru Haret din comună în 1934. La ședința din 06 decembrie 1936, membrii Căminului, reflectând activitatea societății pentru ultimii ani de zile, menționau că, la acea dată se colectau fonduri în vederea finisării monumentului închinat eroilor din comună, căzuți în primul război mondial. Construcția monumentului era evaluată la 25.000 lei. Conform bugetului societății, constatăm că fondul pentru monumentul eroilor s-a completat treptat:

• 2956 lei în 1934;
• 825 lei în 1935;
• 14148 lei în 1936.

În schimb pentru lucrările de construcție, în 1936 fuseseră alocați doar 16577 lei, din totalul de 17929 lei existenți în acest scop. Se mai cunoaște faptul că, o parte din bani s-au adunat în urma organizării unor serbări locale. Astfel, după serbarea din 5 august 1937, comitetul de inițiativă a încasat 1181 lei. În anul următor, Comitetul a colectat 2182 lei, însă a cheltuit pentru finisarea monumentul 4500 lei. Căminul a reușit să adune 7051 lei în 1939 pentru amenajarea monumentului, cheltuind în acest sens 3546 lei. În 1940 pentru edificarea monumentului au fost alocați 3505 lei.
Monumentul a fost instalat în fața primăriei din comuna Tureatca și se preconiza a fi sfințit de ziua eroilor în 1937. Căminul Cultural se afla sub conducerea învățătorului Vasile Olaru, iar din comitetul de inițiativă pentru edificarea monumentului mai făceau parte învățătorii Grigore Irimescu, Valeriu Irimciuc, Gheorghe Vasiliu, Margareta Macovei, Ecaterina Tincu, Isidor Irimciuc, perceptorul Constantin Saucă, agentul fiscal Gheorghe Pânzaru, teologul Constantin Popescu ș.a.
În vara anului 1939 au fost instalate două plăci pe monument, care cuprindeau numele eroilor ce nu au fost trecuți pe monument. Executarea plăcilor a costat 2348 lei. Deși monumentul urma să fie inaugurat la 23 iunie 1940, în preajma lui se organizau de vreo doi ani slulbe de pomenire a eroilor. În aceste condiții, o scrisoare semnată de președintele Căminului la 03 decembrie același an, aduce la cunoștința directorului general al Fundației Culturale Regale organizarea unei slujbe relaigioase de 01 decembrie 1938, în fața monumentului eroilor, ridicat în fața Primăriei.
Preot profesor Mircea BEJENAR