Modificările aduse Codului Penal sunt neconstituționale

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 sunt neconstituționale, a decis, miercuri, Curtea Constituțională. Judecătorii CC au discutat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013, informează Mediafax.În urma analizării modificărilor aduse Codului Penal, Curtea Constituțională a decis că acestea sunt neconstituționale.Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracțiuni de corupție, pot fi considerate incompatibile cu funcționarea statului de drept.Potrivit instanței supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoși din categoria funcționarilor publici președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar și prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal și art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate și pedepsite pentru săvârșirea unor infracțiuni de serviciu sau de corupție, fapt care ar fi incompatibil cu funcționarea statului de drept”. Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferența de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivă și rezonabilă”, în condițiile în care conduce la „excluderea incidenței unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeași situație cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.Decizia de sesizare a Curții Constituționale a fost luată de Secțiile Unite ale instanței supreme, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaților.Și PDL a transmis Curții Constituționale, tot în 12 decembrie, două sesizări privind modificările la Codul Penal.Una dintre sesizările PDL a vizat definirea funcționarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, susținea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD și PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici.Blaga spunea că PDL contestă și faptul că proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătorești. Președintele democrat-liberalilor a criticat și faptul că ședința Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopții și că reprezentanții PDL nu au fost anunțați.El mai spunea că USL, în loc să se gândească să creeze locuri de muncă pentru români, se gândește „să creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-și scoată prietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încă în justiție”.Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiție de anul trecut. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcționarilor publici.Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.Modificările au fost contestate vehement de președintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție”, precum DNA sau ANI.Reacția lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.La rândul său, președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, susținea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.Și CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaților a susținut însă că nu avea obligația să ceară avizul CSM.Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, precum și reprezentanții unor organizații neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.